Nu este născut la noi în sat, nu are rude de sânge la Cetireni, dar ține mult și iubește această localitate și tot ce este legat de ea: oameni, locuri, istorie, cultură, natură – tot ce a creat bunul Dumnezeu pe această palmă de pământ. Ca unui gospodar cu acte în regulă îi place peste tot să fie curat, frumos, amenajat: biserică, cimitir, școală, poduri, fântâni, răstigniri, izvoare. Cred că dacă ar opta pentru funcția de primar, ar câștiga din prima, cu majoritatea voturilor, dar nu e despre asta. Fiecare om de pe acest pământ se naște cu o menire, misiune, unii toată viața n-o pot descoperi, iar alții ca el, o realizează cu prisosință spre bucuria și satisfacția oamenilor.
Am mai zis și vreau să mai spun că suntem niște norocoși, având ca preot paroh la biserica noastră un om vrednic de profesiunea aleasă și pentru care a fost menit se pare, părintele Igor Ursu. Are o energie debordantă, mereu e implicat în diferite acțiuni de binefacere, proiecte, milostenii, lucrări, amenajări, salubrizări, construcții și altele de acest fel. Ori bunătatea sufletului, ori tinerețea, ori hărnicia, ori dragostea pentru oameni îi poartă mereu pașii spre cuvintele cărților sfinte: „Pe cel flămând hrănește-l, pe cel gol îmbracă-l, pe cel neajutorat ajută-l, pe cel căzut în deznădejde încurajează-l, pe cel ce plânge consolează-l, pe cel bolnav vizitează-l”. La toate sărbătorile mari și nu numai împarte cu dragoste la cei vârstnici și la cei bolnavi pachete cu produse alimentare, tone de haine și încălțăminte au fost aduse la biserică și școală pentru cei nevoiași. Deseori credincioșii care frecventează biserica sunt petrecuți acasă cu daruri. Copiii de la școală și grădiniță primesc mereu ajutoare: haine, rechizite, pachete de igienă personală, de dulciuri, nici nu mai vorbesc, le au săptămânal. Se pare că unde pune el mâna, pune și Dumnezeu mila și așa, în tandem fac lucruri frumoase pentru oameni.
M-a impresionat mult gestul emoționant al dumnealui la ziua profesorului, atunci când cu un grup de elevi a depus la fiecare mormânt al foștilor profesori buchete de flori. Un om complet străin pentru satul nostru, pentru care profesorii noștri trecuți în neființă sunt necunoscuți a reușit cu acest omagiu să vibreze inimile oamenilor. Un moment de recunoștință atât de omenească adusă unor oameni aparent la fel ca toți, dar deosebiți prin impactul valorilor educaționale, spirituale, morale și creștine implantate cu grijă în sufletele copiilor zi de zi, ne-a pus pe gânduri. Mulțumim mult pentru această sensibilizare și pentru acest gând de amintire, lumină și căldură îndreptat spre cei din ceruri.
Domnul să vă ajute și să vă păzească în preajma noastră încă mulți ani, părinte!