Femeile din Republica Moldova au achitat cel puțin 8,5 milioane de lei în anul 2023 pentru schimbarea actelor de identitate și permisului de conducere ca urmare a modificării numelui. Cadrul normativ nu prevede o diferențiere între perfectarea unui document nou și schimbarea documentului după modificarea numelui. Atât ca durată, cât și cost procedura este tratată în mod egal. Nu există nici posibilitatea aplicării în format electronic pentru obținerea noilor documente ca urmare a schimbării numelui. Subiectul a fost discutat în cadrul unui dialog de politici organizat de Institutul pentru Politici și Reforme Europene, transmite IPN.
Autoarea unei note analitice la acest subiect, Diana Doroș, a remarcat că povara cade în mod disproporționat pe femei în contextul în care 97% din totalul de cereri de schimbare a unor documente urmare a căsătoriei sau divorțului sunt solicitate de femei. În anul 2023 numărul cererilor depuse de femei pentru perfectarea actelor noi ca urmare a schimbării numelui după căsătorie sau divorț a fost de 10 482 pentru buletinul de identitate, 9 125 pentru pașaport și 3 580 pentru permis de conducere.
Autoarea notei analitice recomandă diminuarea sau eliminarea tarifelor pentru perfectarea actelor de identitate și a permisului de conducere urmare a schimbării numelui, în contextul în care cetățeanul este obligat să schimbe un document cu perioadă valabilă. De asemenea, se recomandă digitalizarea serviciului de obținere a tuturor actelor de identitate, inclusiv livrarea acestora la domiciliu în cazul schimbării numelui.
Totodată se recomandă ajustarea cadrului normativ în vederea stabilirii unui termen pentru perfectarea actelor de identitate și al permisului de conducere sau examinarea păstrării permisului de conducere cu numele inițial pentru perioada de valabilitate a acestuia, precum și excluderea prezentării certificatului medical la perfectarea permisului de conducere după schimbarea numelui de familie, dacă acesta este încă valabil.
Liliana Palihovici, președinta Institutum Virtutes Civilis, a remarcat că nota analitică arată cât de scump costă stereotipurile de gen, deoarece schimbarea numelui pornește de la tradiția ca fata să schimbe numele în cel al bărbatului și se consideră rușinos ca băiatul să ia numele fetei. Ea spune că costurile cresc dacă femeia este din mediul rural, atât timp cât se adună costurile de transport până în raion. În context, crede că ar trebui să fie anumite specificări în legislație la momentul intervenirii obligației de schimbare a numelui buletinului de identitate. De exemplu, în România se eliberează un act care confirmă că persoana chiar dacă e cu nume diferit e aceeași persoană, prin e-mail.
Director adjunct ASP, Iurie Cristea, a remarcat că nu vede de ce ar fi o povară anume pentru femei costurile schimbării numelui, atât timp cât ambii au dreptul și pot să-și schimbe numele sau pot să nu o facă niciunul dintre soți. În 2022, din circa 19 mii de căsătorii, peste 5 000 sau 28% din femei eu ales să nu-și schimbe numele. În 2023, practic 30% din femei nu și-au schimbat numele. El a remarcat că este același tarif deoarece este o procedură standard de schimbare a actelor.
Svetlana Andrieș, reprezentantă adjunctă de țară UN Women, consideră că având același IDNP, ar fi o abordare salutabilă ca și instituțiile statului să nu pună presiune pe o femeie sau un bărbat când se căsătorește și își schimbă numele, să-și schimbe imediat actele, dar cele cu nume diferit să fie valabile până expiră.
