80% din totalul deținuților au solicitat reducerea pedepsei prin mecanismul compensatoriu

Autoritățile statului trebuie să ia măsuri concrete pentru a îmbunătăți condițiile din penitenciare în conformitate cu standardele internaționale, dar și să asigure implementarea eficientă a mecanismului compensatoriu. Cu aceste recomandări vin experții Asociației Promo-LEX, care au prezentat astăzi, 30 iunie, documentul de politici publice cu privire la „Implementarea mecanismului compensatoriu pentru detenția în condiții precare în Republica Moldova – de la (in)eficiență la suspendare”, transmite IPN.

Potrivit autorilor documentului, caracterul repetitiv al cererilor depuse de reclamanții în adresa Curții Europene a Drepturilor Omului contra Republicii Moldova, unde erau descrise aceleași probleme legate de condițiile materiale de detenție, a determinat Curtea să constate faptul că în Moldova condițiile precare de detenție reprezintă o problemă sistemică. Printre probleme se numără supraaglomerarea penitenciarelor, lipsa de igienă și condiții materiale adecvate, alimente insuficiente și de proastă calitate, precum și lipsa de îngrijiri medicale adecvate.

Prin Legea nr. 163 din 20 iulie 2017, au fost introduse modificări la Codul de Procedură Penală, care prevăd implementarea unui mecanism privind reducerea pedepsei penale odată cu pronunțarea sentinței de condamnare dacă prevenitul a fost deținut în condiții precare de detenție. Iar prin Legea nr. 272 din 29 noiembrie 2018  Codul a fost completat cu noi prevederi care legiferează instituția reducerii pedepsei condamnatului deținut în condiții precare de detenție. Aceste două legi au fost publicate pe 20 octombrie 2017 și, respectiv, 12 decembrie 2018, iar prevederile referitoare la noul remediu compensatoriu au intrat în vigoare la 1 ianuarie 2019.

Până pe 27 martie 2021, au fost depuse un total de 10 874 de cereri legate de condițiile pretinse inadecvate de detenție. Instanțele naționale au finalizat examinarea a 8 151 de astfel de cereri, în timp ce restul erau încă în proces de examinare.

Prin urmare, de la intrarea în vigoare a legii, mecanismul compensator a devenit foarte popular printre persoanele aflate în detenție în penitenciarele din Republica Moldova. Mai bine de 80 % din totalul deținuților au adresat judecătorilor de instrucție cereri prin care au solicitat aplicarea mecanismului prin reducerea termenului de pedeapsă cu închisoarea, fie oferirea unei compensații monetare. Pe de altă parte, Guvernul a inițiat modificări ale cadrului normativ care reglementează instituția mecanismului preventiv și compensatoriu. Se prezumă că factorul care a declanșat acest proces a fost eliberarea din sistemul penitenciar a unor persoane publice.

Ministerul Justiției în colaborare cu Administrația Națională a Penitenciarelor au elaborat un proiect de lege referitor la modificarea instituției recursului compensator, care a fost înregistrat pe 25 mai 2020, de către Cancelaria de Stat. Proiectul de lege încă nu a fost adoptat de către Parlament.

Autorii documentului încurajează autoritățile să ia măsuri concrete pentru a îmbunătăți condițiile din închisori și facilitățile de detenție în conformitate cu Convenția ONU împotriva torturii și altor pedepse ori tratamente crude, inumane sau degradante și cu Regulile minime standard ale ONU pentru tratamentul deținuților.

Potrivit avocatei Promo-LEX, Victoria Donica (Gamurari), statul are obligația de a nu supune preveniții și condamnații la condiții precare de detenție, dar și să asigure acestora standarde normale de izolare de societate. În opinia sa, cea mai favorabilă acțiune din partea statului în vederea soluționării problemei date este de a îmbunătăți condițiile de detenție în penitenciare. Iar mecanismul compensator vine să acopere acel prejudiciu cauzat pentru încălcarea art. 3 al Convenției.