Şi până astăzi în unele sate unghenene se păstrează obiceiuri populare legate de „Teple Alexa”, aşa cum i se mai zice pe la noi zilei Sfântului Alexie.
Conform tradiţiei, în ziua de 30 martie Sfântul Alexie patronul vieţuitoarelor care hibernează, redeschide Pământul pentru a elibera vietăţile care s-au trezit din hibernare şi-l încălzeşte pentru binele tuturor.
Sfântul Alexie este socotit şi stăpânul șerpilor, prin urmare ziua de 30 martie este numită şi Ziua Şarpelui. În această zi, desdedimineaţă, până a răsări soarele sătenii obişnuesc să grebleze şi să aprindă focuri prin grădini şi livezi, astfel se crede că, livada va fi păzită de insecte, iar oamenii de muşcături de şarpe. Se crede, că dacă vezi în această zi un șarpe, nu trebuie să-l ucizi, căci poţi avea parte de o năpastă peste an. Se mai spune că dacă de Sf. Alexie încep să cânte broaştele, va urma timp cald. Din această zi albinele încep a ieşi din stup. Tot în această zi se încearcă la peşte, chiar dacă timpul e urât, tot se merge la pescuit, măcar pentru a înmuia undiţa în iaz, căci se crede că vei avea noroc la peşte tot anul. ( Informatori: Maria Dereş, s. Grăseni; Lidia Bernic, 73 ani, s. Petreşti; Parascovia Alcaz, 76 ani, s . Cetireni)
La Todirești în această zi gospodarii obișnuiesc să se trezească de dimineață pînă la rasăritul soarelui să grebleze grădinile, să măture curțile și să dea foc gunoiului, astfel se crede că ograda va fi păzită de insecte, iar oamenii şi animalele de boli. În familiile unde sunt copii se sare peste foc în semnul crucii ca anul împrejur să nu fie mușcați de insecte.
Tot în această zi gospodinele scot zestrea afară o scutură bine și o întind la soare pentru a nu fi mâncată de molii. (Veronica Bîrzoi, 72 ani, s. Todireşti)
Şi în satul Rădenii Vechi de „Teplea Alexei”, în zorii zilei, oamenii măturau şi greblau curţile, livezile şi grădinile, iar gunoaielor li se da foc. Focurile se făceau în mijlocul grădinii ori livezii. Dacă de „Teplea Alexei” se prevedea ploi, atunci gospodarii, măturau şi greblau curţile, livezile şi grădinile în ajun, iar gunoaiele se punea sub un acoperiș, pentru a nu fi udate.
Se mai spune că, în ziua de ,,Teplea Alexei” nu se seamănă și nu se sădește nimic, că de altfel, plantele, peste vară, pot fi mâncate (retezate) de chifteriţe.
Femeile în această zi nu lucrau, în special nu aveau voie să spele rufe, să coacă pâine, să toarcă, să depene fire şi mai ales să folosească ace şi foarfece, ca să nu le vină gângănii în casă și să nu aibă vreo cumpănă peste vară.( Informator: Anastasia Creţu, 67 ani, s. Rădenii Vechi)Şi la Mănoileşti nu se lucrează cu instrumente cu coadă ca: grebla, sapa etc. se ține pentru ca șerpii să nu apară în gospodărie ori se mai zice că, toată vara vei vedea, întâlni șerpi.
La biserică nu se face slujbă.(Parfeni Eufimia, s. Vulpești, 77 ani; Moraru Lidia, s. Mănoilești, 73 ani; Bobeico Vera, s.Vulpești, 86 ani).
