Interviu cu Viorel Scutaru, șeful Direcției Agricultură și Alimentație a raionului Ungheni
— A fost un an anevoios pentru agricultorii din Republica Moldova. Se asociază cu seceta din 1947… Situația a fost una critică. Dvs. ce ne puteți spune? Cum se prezintă astăzi situația în agricultură?
— Nu este o noutate că astfel de fenomene pot avea loc și puteau să se întâmple și nu ar fi fost de dorit. Fenomenul secetei se repetă practic din 5 în 5 ani. Spre exemplu anul 2003, 2007, 2012, ani afectați de o secetă dură, dar era o altfel de secetă: dacă erau afectate culturile din grupa I, aveau șansă culturile din grupa a II-a și viceversa. Agenții economici se descurcau, acopereau cheltuielile de la o grupă la alta, dar în acest an au fost afectate ambele grupe. O încercare foarte grea pentru producătorii agricoli, cu o situație dificilă, îndeosebi financiară, fapt care se va resimți și care va putea fi redresat cel puțin în următorii 4 ani. Spre deosebire de anii 47, acum astfel de fenomene, precum seceta, au început să se repete din ce în ce mai des.
— În ce proporții a fost afectată agricultura din acest an, dacă e să vorbim în cifre?
— Culturile de bază: porumbul, grâul, floarea-soarelui au fost afectate peste 80%. Practic, nu am avut ce recolta. În acest an, la grâu, porumb, floarea-soarelui am obținut 0,6-0,7 tone la hectar. Cu așa roadă, nu poți nici pe departe să acoperi cheltuielile care s-au efectuat la un hectar, pentru a obține roada respectivă. Am avut struguri, am avut pruni, mărul, care la fel a fost afectat. Comparativ cu anii precedenți, când obțineam 35-40 de tone la hectar, anul acesta am obținut doar 17 tone la hectar. Destul de mare diferența. Legumele din sere care au fost irigate au avut mai puțin de suferit de pe urma secetei. Ținând cont de faptul că raionul Ungheni este reprezentat de cele trei culturi de bază: grâu, porumb și floarea-soarelui, cel mai mult anume aici s-a simțit diminuarea și problema agenților economici, în privința banilor, pentru că asta era baza, și anume aceste culturi au fost cel mai mult afectate.
— Anul se epuizează. Ce roadă s-a adunat? Presupun că odată ce roada a fost puțină, pierderile au fost destul de mari, și prețul va fi unul mai ridicat?
— Dacă e să examinăm piața la momentul de față, porumbul este de 4,50 lei per kilogram. Roada care s-a adunat anul ăsta, este mult sub norma cheltuielilor efectuate. Agenții economici speră ca statul să ofere suport financiar, pentru a depăși situația dificilă.
— Cum contribuie statul cu subvenții?
— Până la moment, au fost alocate sume pentru achitarea parțială a cheltuielilor efectuate pentru grâul de toamnă, în proporție de 1500 lei per hectar. Raionul Ungheni a beneficiat în total de subvenții în mărime de 8 milioane lei. 24 noiembrie a fost termenul-limită de depunere a dosarelor pentru a beneficia de alocații doar pentru porumb. Sunt niște fonduri, alocate de Federația Rusă, la contul Ministerului de Finanțe. Suma și modalitatea de distribuire urmează să fie stabilită. Până la moment, astea sunt ajutoarele venite din partea statului. Sigur că nu sunt suficiente, nu sunt în măsură să acopere pagubele. În anii anteriori, când la fel ne-am confruntat cu seceta, primeam ajutoare internaționale: porumb, motorină, bani de la Organizația pentru Alimentație și Agricultură FAO. Anul ăsta am rămas însă fără niciun sprijin financiar. În 2020 am avut niște pierderi colosale, semnificative, vedem cum depășim situația dată, doarece toate ramurile sunt legate între ele. Spre exemplu, zootehnia se duce în jos rău de tot, din cauza hrănii pentru animale, care fiind scumpă, agenții economici sau persoanele fizice care au animale în gestiune, vor renunța, le vor sacrifica și le vor vinde. După care, vom avea nevoie de foarte mult timp pentru a restabili șeptelul de animale.
— Mai este și Programul EU4Moldova: Regiuni-cheie care vine cu suport?
— Da, este un program de alocare a resurselor financiare pentru raioanele Ungheni și Cahul, la care au aplicat dosarele peste 20 de agenți economici din raionul Ungheni, presupune suport financiar și pentru agenții economici din agricultură. Vorbim aici despre 10 granturi a câte 30 mii Euro, pentru fiecare agent economic, care aplică, urmând să fie selectat și care va fi declarat câștigător al grantului respectiv. Sunt 4 poziții și anume: 30 mii Euro, 25 mii Euro, 20 mii Euro și respectiv 15 mii Euro. 30 noiembrie este ultima zi de depunere a dosarelor, pentru a putea fi examintate și astfel să se aleagă câștigătorul. Programul constă nu în alocarea resurselor financiare, ci în procurarea echipamentului necesar pentru agentul economic, care chiar dacă are afacerea, dorește să se extindă. Banii vor fi transferați direct către producătorul de echipament, contribuția agentului economic fiind de 10%. Consider că va fi și acesta un suport, care va diminua puțin consecințele secetei din acest an.
— A fost o iarnă fără zăpadă, vară fără ploi, plus coronavirusul. Cum s-a prezentat agricultura pe timp de pandemie?
— Pandemia a afectat toate sferele. Din punct de vedere economic, agricultura a avut mult de suferit de pe urma secetei și a pandemiei, deoarece o nenorocire nu vine niciodată singură. Și astfel avem nevoie de 5-6 ani pentru a ne reveni. Avem agenți economici care au ajuns la limita falimentului, care nu au un ban la ziua de azi, pentru a procura semințele, motorina, pentru a efectua lucrările agricole. Dar, reieșind puțin din situația dificilă în care ne aflăm, am avut totuși însămânțată o suprafață de 7000 de hectare de grâu, la care nici nu ne-am așteptat, agenții economici au făcut eforturi, au găsit soluții, probabil s-au împrumutat de la bănci și au luat credite, și au contribuit cu surse. Grâul de toamnă la moment arată foarte bine, sperăm la o iarnă cu multă zăpadă, un factor foarte important, sperăm la un an favorabil, din punct de vedere al condițiilor climaterice. Cu precipitațiile din ultima perioadă, situația se restabilește, iar pentru a depăși fenomenele secetei, unica soluție ar fi irigarea tuturor câmpurilor.
