Ziua Mondială a Sănătății Mintale marchează conștientizarea comunității globale într-un mod empatic, cu o voce unificatoare, ajutându-i pe cei care inspiră speranțe, împuternicindu-i să ia măsuri și să creeze schimbări durabile. Genericul pentru Ziua Mondială a Sănătății Mintale 2019 este „Concentrați-vă pe prevenirea suicidului”.
Scopul campaniei pentru Ziua Mondială a Sănătății Mintale din acest an este reducerea ratei de sinucidere în întreaga lume. Pentru a atinge acest scop, sunt esențiale următoarele obiective: prevenirea bolilor mintale, promovarea sănătății bune, reducerea stigmatelor asociate bolilor mintale și accesul îmbunătățit la îngrijirile de sănătate mintală bazate pe dovezi.
Comportamentul suicidal a existat de-a lungul istoriei umane, dar din cauza mai multor factori complecși, a crescut treptat în toate părțile lumii și, în ultimele decenii, a atins niveluri statistice alarmante.
Prevenirea suicidului rămâne o provocare universalădeoarece, în fiecare an, suicidul se află printre primele 20 de cauze de mortalitate la nivel global la toate vârstele, fiind responsabil pentru peste 800 mii de decese sau o moarte la fiecare 40 secunde prin suicid. În prezent, sinuciderea este a doua cauză principală de deces în rândul tinerilor cu vârste cuprinse între 15 și 29 de ani la nivel global.
Se consideră adesea că doar adulții manifestă comportamente suicidale, dar trebuie să se știe că mulți copii și tineri se angajează în acest tip de comportament ca urmare a violenței, a abuzurilor sexuale, a intimidării și a intimidării cibernetice.
Sinuciderile și tentativele de sinucidere au un impact dezastruos asupra familiilor, prietenilor, colegilor, comunităților și societății. Fiecare viață pierdută reprezintă partenerul, copilul, părintele, prietenul sau colegul cuiva.Adică la fiecare caz de moarte prin suicid cca 135 de oameni retrăiesc o suferință intensă, ori sunt afectați într-un anumit fel.
În Republica Moldova au fost înregistrate 489 de cazuri de suicid în anul 2018 față de 506 în 2017, inclusiv printre copii cu vârstă de 17 ani respectiv 9 și 16 cazuri.
Suicidul este rezultatul confluenței factorilor genetici, psihologici, sociali, culturali și a altor factori de risc, care uneori se asociază și cu traume sau pierderi. Cei care își iau propria viață reprezintă un grup heterogen, cu factori cauzali unici, variați, precedând actul final, care pentru experții prevenției suicidului reprezintă provocările ce vor putea fi depășite prin adoptarea unei abordări multilaterale în prevenția suicidului.
Sinuciderea este rareori un impuls al deciziei momentului. În zilele și orele înainte ca oamenii să se omoare, de obicei, există indicii și semne de avertizare.
Cele mai puternice și mai tulburătoare semne sunt verbale: „Nu pot continua”, „Nimic nu mai contează” sau „Mă gândesc să pun capăt la toate”. Asemenea observații ar trebui întotdeauna luate în serios.
Prevenirea suicidului trebuie să fie prioritară pe agendele globale de sănătate publică și politici publice. Conștientizarea sinuciderii ca problemă de sănătate publică trebuie creată printr-o abordare multidimensională care ține cont de impactul social, psihologic și cultural. Prevenirea suicidului trebuie să fie prioritară pe agendele globale de sănătate publică și politici publice. Conștientizarea sinuciderii ca problemă de sănătate publică trebuie creată printr-o abordare multidimensională care ține cont de impactul social, psihologic și cultural.
Prevenirea începe cu o mai bună înțelegere
Se poate face mult pentru a ajuta la construirea rezistenței mintale de la o vârstă fragedă pentru a ajuta la prevenirea stresului și a suicidului în rândul adolescenților și adulților. Sprijinul psihosocial poate fi oferit în școli și în alte regiuni ale comunității și, desigur, poate fi instituită, îmbunătățită sau extinsă o formare pentru lucrătorii din domeniul sănătății care să le permită să detecteze și să gestioneze tulburările de sănătate mintală, ce pot finaliza cu suicid.
