Căderea Zidului berlinez la 9 noiembrie 1989, eveniment care a dus la reunificarea Germaniei, a însemnat schimbarea regimului politic, democrație, stat de drept și libertate. Valorile pentru care s-a luptat acum 30 de ani sunt necesare și astăzi. Sunt teze exprimate la o conferință dedicată evenimentului, transmite IPN.
Ullrich Kinne, șef adjunct al Ambasadei Republicii Germania în Republica Moldova, a spus că data de 9 noiembrie este semnificativă pentru istoria Germaniei. Pe 9 noiembrie 1918 a apărut prima republică germană. La 9 noiembrie 1938 a fost declanșat pogromul împotriva evreilor din Germania. Au fost incendiate biserici și magazine evreiești și au fost uciși aproape 100 de evrei. Alți peste 25 de mii au fost trimiși în lagăre de concentrare, ceea ce mai târziu s-a transformat în ceea ce numim astăzi Holocaust. Iar 9 noiembrie 1989 a simbolizat și încheierea războiului rece, deoarece a urmat libertate pentru poporul german.
Corina Gîrla, director al Centrului Cultural German Akzente, a menționat, cu referire la căderea Zidului Berlinului, că „atunci când un popor își dorește schimbarea, este posibil acest lucru și fără acordul sau aportul politicienilor”. „Căderea zidului a fost un gest al poporului, iar politicienii s-au conformat dorinței poporului”.
Igor Caşu, istoric și profesor la USM, a spus că „prăbușirea Zidului Berlinului la 9 noiembrie 1989 a însemnat începutul unei epoci post război rece și a încununat acel an al schimbărilor, 1989, când în o parte bună a țărilor est-europene a avut loc schimbarea regimului politic”.
Zidul Berlinului, construit în perioada postbelică, a constituit o barieră între Berlinul Occidental și Republica Democrată Germană. Conceput de administrația liderului comunist al Germaniei Răsăritene, Walter Ulbricht, zidul a fost ridicat pentru a stopa plecarea forței de muncă și pierderile economice.
