Prevederile Legii cu privire la promovarea ocupării forței de muncă și siguranța de șomaj, care a intrat în vigoare la 10 februarie, stipulează ca angajatorii care oferă un loc de muncă persoanelor cu dizabilități, persoanelor eliberate din detenție, victimelor traficului de ființe umane, persoanelor cu vârsta de 50 de ani și mai mult pot solicita subvenții de la stat pentru compensarea parțială a salariului pe care îl oferă angajaților din grupul de risc. Se pare că ar fi o lege bună, ba chiar necesară, însă care va fi mecanismul ei de funcționare nu cunosc deocamdată nici cei care urmează s-o implementeze.
”Mai întâi trebuie stabilit mecanismul funcționării unei asemenea legi, la fel ar fi nevoie de o identificare a surselor financiare în acest scop. Posibil, acest lucru ar putea fi realizat timp de o lună – o lună și ceva. Acești bani care vor fi alocați întreprinderilor ce vor angaja asemenea persoane trebui să fie gestionați corect. Nouă ne revine misiunea grea de a identifica acele persoane cărora le-ar corespunde un loc sau altul de muncă. Acest model e preluat din țările baltice, unde a fost implementat într-o perioadă de 20 de ani, dar la noi se intenționează a fi aplicat timp de un an. O parte din banii alocați în acest scop s-ar putea să atârne în aer, pentru că angajatorul dacă nu încadrează în muncă persoana propusă de agenție va trebui să-i întoarcă înapoi. Evident, mulți agenți economici vor dori să ia banii, dar pe urmă vor umbla pe drumuri, atât noi, cât și ei. Există unele riscuri pe care trebuie să ni le asumăm”, menționează șeful Oficiului Forței de Muncă Ungheni, Vasile Bulubică.
Conform legii, întreprinderile sunt obligate să declare locurile vacante de muncă. De exemplu, una din cele mai mari întreprinderi industriale din orașul Ungheni, ce se ocupă de coaserea huselor pentru mașini, are declarate 120 de locuri de muncă pentru persoanele cu dizabilități. Posibilități reale de angajare la o asemenea întreprindere au doar două persoane din această categorie, despre care lucru ne spune șeful oficiului. Este cunoscut faptul că problematică devine angajarea în câmpul muncii și pentru persoanele cu vârsta de 50 de ani și mai mult. În multe cazuri angajatorii evită să ia la lucru asemenea persoane. ”Încă nu sunt la pensie, dar aș vrea să muncesc. Sunt refuzată pentru faptul că la întreprinderi doresc să angajeze doar persoane tinere și sănătoase”, spune o ungheneancă, Anastasia.
De regulă, unii agenți economici privesc rezervat la angajarea unor persoane din grupa de risc, alții manifestă înțelegere și compasiune față de ei. Un exemplu în această privință este Liliana Starciuc, antreprenor în domeniul meșteșugăritului: ”S-ar părea că oamenii au devenit astăzi mai deschiși și nu judecă neapărat alte persoane după sex sau vârstă, însă când vine vorba de dizabilități, mai avem de lucrat. Mulți oameni cu dizabilități sunt foarte inteligenți și muncitori, însă au de două ori mai puține șanse de angajare, decât oamenii care nu se confruntă cu asemenea probleme. Sunt gata să angajezi în muncă asemenea persoane în viitorul apropiat. În curând voi deschide un centru de meșteșugărit cu atelier complex, croitorie cu coaserea și brodarea în stil popular. Voi avea în calitate de profesor un angajat cu dizabilități. Ar fi bine ca această practică să fie extinsă și de alții”, menționează antreprenoarea.
