Biroul Naţional de Statistică informează, că în trimestrul I 2016 veniturile disponibile ale populaţiei au constituit în medie pe o persoană pe lună 2026,8 lei, fiind în creştere cu 9,3% faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent. În termeni reali (cu ajustarea la indicele preţurilor de consum) veniturile populaţiei au înregistrat o descreştere de 1,5%1.Veniturile din activitatea salariată reprezintă cea mai importantă sursă de venit, 42,5% din veniturile totale disponibile, contribuţia acestora fiind în creştere faţă de trimestrul I 2015 cu 2,3 puncte procentuale.
În trimestrul I 2016 prestaţiile sociale au contribuit la formarea veniturilor gospodăriilor în proporţie de 19,5 % sau cu 1,9 puncte procentuale mai puţin faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent.
Veniturile obţinute din activităţile pe cont propriu reprezintă 14,9% din veniturile populaţiei, inclusiv 8,7% sunt veniturile din activitatea individuală agricolă, iar 6,2% – veniturile din activitatea individuală non-agricolă.
Transferurile băneşti din afara ţării rămîn a fi o sursă importantă pentru bugetul gospodăriilor. În medie, acestea reprezintă 18,4% din total venituri, iar contribuţia acestora este cu 0,2 puncte procentuale mai mică faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent.
În funcţie de mediul de reşedinţă, se constată că veniturile populaţiei din mediul urban au fost în medie cu 785,5 lei sau de 1,5 ori mai mari comparativ cu veniturile populaţiei din mediul rural. Sursă principală de venit a populaţiei din mediul urban este activitatea salariată, care reprezintă 55,4% din total venituri (53% în trimestrul I 2015) şi prestaţiile sociale – 18,3% (20,7% în trimestrul I 2015).
În mediul rural, cea mai importantă sursă de venit la fel este activitatea salariată (28,1%), dar contribuţia este de 2 ori mai mică decît în mediul urban. Totodată, veniturile obţinute din activitatea individual agricolă au asigurat 17,2% din totalul veniturilor disponibile.
Populaţia rurală în comparaţie cu cea urbană este dependentă într-o proporţie mai mare de transferurile din afara ţării, ponderea acestora în venituri fiind de 25,4% faţă de 12% în cazul populaţiei din mediul urban. În afară de aceasta, pentru populaţia rurală este caracteristică o pondere mai mare şi a prestaţiilor sociale, contribuţia acestora fiind de 20,8%, comparativ cu 18,3% în mediul urban.
În structura veniturilor disponibile ale populaţiei predominante sînt veniturile băneşti –90,1%, iar celor în natură le revine 9,9%. În termeni absoluţi, valoarea veniturilor băneşti a însumat 1825,4 lei lunar în medie pe o persoană, iar cele în natură – 201,4 lei (vezi anexa, tabelul 1). Veniturile băneşti constituie 96,2% din veniturile populaţiei din mediul urban, iar în mediul rural ponderea acestora este de 83,2%.
Cheltuielile medii lunare de consum ale populaţiei în trimestrul I 2016 au constituit în medie pe o persoană 2058,5 lei, fiind în creştere faţă de aceeaşi perioada a anului precedent cu 7,6% (vezi anexa, tabelul 4). În termeni reali (cu ajustarea la indicele preţurilor de consum) populaţia a cheltuit în medie cu 3,1% mai puţin comparativ cu trimestrul I 2015.
Cea mai mare parte a cheltuielilor tradiţional este destinată necesarului de consum alimentar – 42% (41,5% în trimestrul I 2015). Pentru întreţinerea locuinţei o persoană în medie a alocat 17,5% din cheltuielile totale de consum (+ 0,4 p.p faţă de trimestrul I 2015), iar pentru îmbrăcăminte şi încălţăminte – 9,7% (- 1,3 p.p.). Celelalte cheltuieli au fost direcţionate pentru transport (7,3% faţă de 4,9%), serviciile de sănătate (6,3% faţă de 7,7%), comunicaţii – 4,3%, dotarea locuinţei – 3,6%, învăţămînt – 0,6% etc.
În medie, cheltuielile de consum ale populaţiei din mediul urban au constituit 2516,5 lei pe o persoană lunar, respectiv cu 805,7 lei sau de 1,5 ori mai mult faţă de mediul rural.
În mediul urban, pentru asigurarea consumului de produse alimentare, populaţia a alocat 38,9% din cheltuielile lunare de consum (aproape nivelul anului precedent), iar în rural – 45,5% (44,5% în trimestrul I 2015). Populaţia urbană a cheltuit mai mult pentru întreţinerea locuinţei (18,4% faţă de 16,4% în mediul rural), transport (10,6% faţă de 3,7%), servicii de agrement (1,9% faţă de 0,5%) şi pentru hoteluri, cafenele şi restaurante (1,8% faţă de 0,4%). Totodată, în valori relative, populația rurală a cheltuit mai mult pentru îmbrăcăminte, încălţăminte (11,3% faţă de 8,2% în mediul urban), sănătate (7,2% faţă de 5,4%) și dotarea locuinței (3,7% faţă de 3,5%).
În structura cheltuielilor totale de consum ale populaţiei, predomină cheltuielile băneşti – 90,2%, celor în natură le revine respectiv 9,8%. În gospodăriile urbane cheltuielile în natură constituie 3,7% din total cheltuieli de consum, de regulă acestea fiind cazurile consumului de produse alimentare primite gratis din afara gospodăriei (rude, ajutor social, etc.), iar în cazul gospodăriilor rurale, 16,5% din cheltuieli reprezintă consumul produselor obţinute din activitatea individuală agricolă.
