Uniunea Europeană a devenit demult principala piață de desfacere a produselor moldovenești, acolo ajungând cca 70% din exporturile din țara noastră. Aceasta a fost posibil în primul rând datorită Acordului între Uniunea Europeană și Republica Moldova, cunoscut ca Zona de Liber Schimb Aprofundat și Cuprinzător (DCFTA), care urmărește o relație comercială preferențială și prevede eliminarea taxelor vamale de import și export între aceste două părți. O etapă de liberalizare a procesului de import (între 3 și 10 ani, în funcție de produs) este prevăzută pentru Republica Moldova pentru anumite produse sensibile, pentru a proteja producătorul autohton.
În primii patru ani de implementare a DCFTA, acesta a avut un impact major asupra economiei moldovenești, generând o creștere suplimentară a exporturilor cu 410 milioane de dolari și compensând total impactul restricțiilor economice impuse de Federația Rusă la exportul de produse agroalimentare. Mai mult, anume agroalimentarele au avut de câștigat cel mai mult de pe urma DCFTA, deși existau temeri privind nivelul de competitivitate scăzut al acestora pe piața UE, arată o analiză efectuată în cadrul Proiectului finanțat de Uniunea Europeană “Vizibilitate și comunicare pentru acțiunile referitoare la implementarea Acordului de Asociere/Zona de Liber Schimb Aprofundat şi Cuprinzător (AA/DCFTA) în cadrul programelor de asistență finanțate de Uniunea Europeană”.
Totuși, DCFTA nu înseamnă doar taxe vamale, ci și alinierea regulilor de joc la cele europene, adică adoptarea și aplicarea unor standarde internaționale unice, atât în Uniunea Europeană, cât și în Republica Moldova. Cu alte cuvinte, DCFTA înseamnă integrarea pieței moldovenești în cea europeană, ceea ce pentru producători asigură accesul la cea mai mare piață unică din lume, cu peste 500 de milioane de consumatori, iar pentru consumatorii din Republica Moldova asigură o diversitate de produse de calitate și sigure, la prețuri competitive.
Exportul de vinuri în UE a fost, de fapt, unul dintre factorii ce au contribuit la creșterea calității vinurilor moldovenești, având în vedere cerințele stricte ale autorităților de reglementare și gusturile rafinate ale consumatorilor, spune Victor Bădăreu, directorul Centrului Național de Verificare a Calității Producției Alcoolice. „Ultimii ani calitatea producției a crescut, s-a mărit și exportul, iar exportul nu poate să crească dacă nu vorbim de o calitate înaltă a vinurilor noastre. Vinul nostru este acceptat de către consumatorul european, de rând cu vinurile franceze, spaniole, italiene etc.”, a declarat Dl. Bădăreu.
Potrivit acestuia, odată cu semnarea DCFTA, toți vinificatorii au suflecat mânecile și au început să lucreze mai bine, dorindu-și să fie prezenți pe piața europeană.
Acest lucru este confirmat și de proprietarul brandului Timbrus, Evgheni Bondarțov. „Istoria vinificației moldovenești poate fi împărțită în două – până în anul 2006 și după acest moment. Înainte de embargoul impus de Federația Rusă, producătorii exportau 90% din vinuri în această țară, iar nivelul calității era dictat de gusturile consumatorului și de prețul mic. Însă, datorită regândirii abordării de business, cu sprijinul organizațiilor internaționale, ramura a început să renască, iar calitatea vinului a crescut esențial”, spune Dl. Bondarțov.
Anume în acea perioadă dificilă a luat naștere vinăria Timbrus. În anii 2008-2011, au fost alese și cumpărate terenurile în zona Purcari, cea mai cunoscută regiune viti-vinicolă din țară, unde încă în secolul XIX coloniștii străini creau vinuri la fel de bune ca cele franțuzești. Potrivit proprietarului, „terroir”-ul generează până la 50% din calitățile vinului și înseamnă nu doar solul, ci și condițiile climaterice. În zona Purcari, râul Nistru protejează viile atât de geruri, cât și de călduri excesive.
Dl. Bondarțov spune că a gândit întreaga afacere pornind de la ideea unui produs de calitate, iar vinurile le poziționează ca un produs premium. În primul rând, vița de vie este sădită după standarde europene – cu un spațiu de 3,2 metri între rânduri, fapt care permite strugurilor să absoarbă suficientă lumină solară. În plus, oenologul companiei folosește doar „drojdii sălbatice”, care cresc pe bobița de poamă. Acestea sunt mai complicat de folosit decât drojdiile de laborator, în schimb permit crearea gustului deosebit față de vinul altor producători.
Timbrus deține 160 de hectare de viță de vie, iar roada la hectar e relativ mică – între 60 și 80 de centnere, fapt care permite strugurilor să absoarbă substanțe nutritive suficiente din sol.
Toate vinurile produse de Timbrus îl au în spate pe oenologul spaniol Manuel Ortiz, a cărui portret înnobilează și etichetele de pe sticlele de vin.
În 2015 a fost aprobată o nouă reglementare tehnică privind vinurile, în baza celor europene, care prevede standardizarea proceselor de producere, inclusiv cerințe privind vinurile cu Indicație Geografică Protejată (IGP) și cu Denumire de Origine Protejată (DOP). Potrivit lui Victor Bădăreu, vinificatorii au început să atragă o atenție deosebită vinurilor cu IGP, exprimându-și speranța că în viitorul apropiat vom avea și vinuri cu denumire de origine protejată.
Una din aceste întreprinderi este și Timbrus – toate cele 12 tipuri de vinuri produse de companie au denumire cu Indicația Geografică Protejată „Ștefan Vodă”, adică provin din această regiune și sunt influențate direct de condițiile de mediu – aer, apă, sol etc.
Potrivit Dlui Bădăreu, în baza noilor reglementări tehnice sunt aplicate aceleași standarde atât pentru vinurile care sunt exportate, cât și pentru cele comercializate pe piața internă. „Standarde duble nu există, spune șeful Centrului Național de Verificare a Calității Producției Alcoolice. Putem spune că avem de a face cu o calitate standard indiferent de locul de comercializare a acestui vin – fie piața europeană, CSI sau piața internă. Și acesta este un lucru foarte benefic atât pentru consumator, cât și pentru producător, căci dacă vinul e permis pentru export în UE, atunci și pe piața internă trebuie să aibă succes, pentru că el corespunde tuturor cerințelor prevăzute de comunitatea europeană”.
Anume adoptarea pentru piața internă a standardelor internaționale, aplicate în Uniunea Europeană, în conformitate cu prevederile DCFTA, oferă consumatorilor din Republica Moldova acces la produse mai diverse, atât locale, cât și de import. Concurența cu producătorii europeni și implementarea standardelor mai înalte, care înlocuiesc GOST-urile sovietice, au dus la creșterea permanentă a calității produselor locale, dar și la formarea unor prețuri corecte.
Pentru a face față cerințelor stricte față de calitate, Centrul a fost dotat cu echipament moderne din fonduri europene. Cu sprijinul programului Filiera Vinului, finanțat de Banca Europeană de Investiții, au fost procurate echipamente în valoare de un milion de euro, iar acum unii importatori europeni, în special din Germania, preferă să testeze vinul cumpărat anume în laboratoarele Centrului.
Comparativ cu 5 ani în urmă, numărul certificatelor VI-1, emise de Centru pentru exportul vinurilor în UE, s-a dublat, ajungând în anul 2018 la peste 10 mii.
Peste 90% din vinul produs în Moldova este exportat. Vinul reprezintă 6% din exporturi, asigurând 2% din PIB-ul țării. Dacă în 2013 primele trei țări-destinații pentru exportul de vin moldovenesc erau Belarus, Rusia și Ucraina, în 2018 situația e cu totul alta. Principala destinație de export pentru vinurile din Moldova este România, urmată de China, Polonia și Cehia. Vinificatorii moldoveni și-au diversificat piețile de export.
Calitatea vinului este, de altfel, un element important de promovare a imaginii țării. „Promovând vinul nostru pe piețele internaționale, creăm și o imagine pozitivă a întregii țări. Iar acest lucru e posibil doar creând vinuri de calitate”, spune Evghenii Bondarțov, proprietarul vinăriei Timbrus.
Acest material a fost pregătit în cadrul Proiectului UE „Vizibilitate și comunicare pentru acțiunile referitoare la implementarea Acordului de Asociere / Zonei de Liber Schimb Aprofundat și Cuprinzător (AA/DCFTA) în cadrul programelor de asistență finanțate de UE”. Conținutul acestui material este responsabilitatea exclusivă a autorilor și nu poate fi atribuit Uniunii Europene.
