Astăzi, 28 septembrie, este Ziua Mondială de combatere a rabiei, astfel face o implicare mai activă a fiecărui sector din domeniul sănătăţii umane şi animale la nivel internaţional, naţional, regional şi local, precum şi a profesioniştilor (edici veterinari ş alte specializări), organizaţiilor neguvernamentale. Scopul acestei mobilizări este de a creşte nivelul de conştientizare şi resurse pentru a sprijini controlul rabiei animale şi preveni rabia umană. Conform datelor Centrul de Sănătate Publică Ungheni, în raion, situaţia epizootologică la rabie este următoarea: în anul 2013 123 de persoane s-au adresat în instituţiile medicale, iar în 9 luni 2014 – 104. În Republica Moldova această situaţie este destul de încordată, pentru că în fiecare an se înregistrează multiple cazuri de rabie animalieră: în 2013 – aproximativ 3000 de persoane au fost agresate de animale cu stăpân, 1100 – de animale fără stăpân, 90 – de animale sălbatice, inclusiv 370 – de animale la care a fost diagnosticată rabia.
În procesul epizootic sunt antrenate atât animale sălbatice (vulpi, helgii, jderi), cât și domestice (bovine, caprine, ovine, câini, pisici). Din fericire, în ultimii ani, în republică nu s-au îregistrat cazuri de îmbolnăvire la oameni. Diagnostica veterinară denotă, că în perioada ianuarie-iunie 2014, se atestă o diminuare a intensității procesului epizootic la rabie, maladia fiind diagnosticată la 50 capete animale din 22 teritorii administrative, comparativ cu 2013 – 61 capete în 25 teritorii administrative.
Rabia este o antroponoză (boală cu transmitere de la animale la om), provine de la animale carnivore sălbatice şi domestice şi se transmite la om prin contactul direct cu saliva infectată (prin muşcături, zgârâeturi). Virusul rabic pătrunde în organismul uman sau animal prin plăgile create de muşcături.
Perioada de incubație – timpul din momentul muşcăturii şi până la apariţia primelor semne de boală – este variabilă, 3-8 săptămâni, însă poate fi şi mai mare. Boala începe cu senzaţii de dureri, prurit, furnicături în locul muşcăturii, dureri de cap, exitabilitate, insomnie, uneori tristeţe, lipsa poftei de măncare, vărsături, halucinaţii, febră, frică de lumină. Perioada de manifestare a bolii se caracterizează prin excitate nervoasă, iar afectrarea laringelui şi faringelui duce la hidrofobie (frică de apă), aerofobie.
La animale, boala se manifestă prin 2 forme: rapidă-furioasă şi liniştită-paralitică. Animalele bolnave devin agitate: pot să înghită obiecte necomestibile – pietre, paie, lemne. Fiind libere, fug de acasă, muşcă alte animale şi oamenii. Sunt foarte periculoase muşcăturile pisicilor. Animalul bolnav moare în primele 4-5, maxim 10 zile.
La ora actuală, rabia este considerată una din cele mai neglijate boli din lume, dar care reprezintă o reală povară pentru ţările în curs de dezvoltare. La nivel mondial, apare în peste 150 de ţări, în special în mediul rural, aproximativ 55000 de oameni decedează anual prin rabie (mai ales în Africa şi Asia). 40% din cei muşcaţi de un animal rabigen sunt copii sub 15 ani, iar câinii reprezintă sursa de virus în 99% din decesele umane. Anual, peste 15 milioane de persoane primesc profilaxie post-expunere, astfel rabia este principală zoonoză la nivel mondial, fapt pentru care se impune menţinerea ei în atenţia sănătăţii publice.
O condiţie obligatorie ce se cere a fi respectată şi care asigură păsrarea vieţii omeneşti, o constituie adresarea operativă a persoanelor agresate de animale după asistenţă medicală. Medicul specialist decide necesitatea şi volumul vaccinării curativ profilactice. Populaţia trebuie să fie informată, că imunizarea contra rabiei este gratuită, iar vaccinul fiind administrat la timp, este un preparat destul de efectiv şi asigură un grad sporit de securitate.
Secția promovarea sănătăţii
