Proiectul Legii taxei de stat a fost supus audierilor publice. Membrii grupului de lucru pentru elaborarea proiectului de lege susțin că obiectivul prezentului proiect este de a diminua numărul de dosare aflate pe rol în instanțele de judecată și de a-i disciplina pe cei care cu rea-credință amână ani la rând examinarea dosarelor. Alți participanți la discuție au considerat că acest proiect de lege nu face altceva decât să introducă o suprataxare, iar justițiabilii să fie nevoiți să plătească pentru accesul la justiție, transmite IPN.Olesea Stamate, președinta Comisiei juridice, numiri și imunități a Parlamentului, a precizat că la proiectul de lege s-a lucrat jumătate de an. „La acest proiect de lege a lucrat un grup creat pe platforma Parlamentului, din reprezentanții tuturor profesiilor juridice, deci au fost invitate toate uniunile profesionale la delegarea reprezentanților în grupurile de lucru, au expediat toți cu excepția administratorilor autorizați, de la ei nu am primit nicio desemnare în cadrul grupului de lucru. Am lucrat în jur de 5-6 luni la acest proiect, obiectivul este de a aduce în actualitate această lege care era învechită de tot. Când am început procesul de modificare a legii, am înțeles că trebuie făcute multe modificări și atunci am decis să venim cu o redacție nouă a legii, nu doar cu o lege de modificare”, a explicat Olesea Stamate.
Nina Cernat, membru al Consiliului Superior al Magistraturii, a remarcat că obiectivul noii redacții a legii privind taxa de stat este de micșora numărul dosarelor aflate în procedura instanțelor de judecată și de a-i disciplina pe cei care cu rea credință amână ani la rând examinarea dosarelor. „Acest proiect de lege are obiectivul de a descărca instanțele de judecată de dosarele minore, deoarece numărul judecătorilor nu este în creștere, iar numărul de dosare crește mereu. Această lege este făcută pentru cei de rea credința, care urmează să achite taxa de amânare, de recuzare. Noi avem dosare care nu se examinează câte 7-10 ani pe motiv că se solicită o mie de amânări, dintre ele multe sunt neîntemeiate. Noi urmează să disciplinăm părțile la dosar”, a declarat Nina Cernat.
Avocata Doina Ioana Străisteanu a declarat că taxa de timbru este o sarcină financiară foarte mare și, deși în proiectul legii au fost indicate categoriile care pot fi scutite de taxa de stat, totuși când vine vorba de taxa de timbru, fiind un lucru nou introdus, nu este permisă scutirea. „În lista scutirilor de taxa de stat eu regăsesc cererile pentru eliberarea ordonanțelor de protecție pentru situațiile de violență în familie. Cum eu trebuie să înțeleg ca avocat și cum explic eu clientului meu. Deci, noi depunem o cerere de chemare în judecată, tu beneficiezi de avocat gratuit din partea statului, pentru că noi am ratificat Convenția de la Istanbul și ea garantează acces la justiție pentru femei și copii, dar trebuie să achiți 200 de lei și asta este prevăzut și pentru fiecare act de procedură, nu doar pentru adresarea în judecată. De exemplu, trebuie să mai anexeze probe foto și video, asta se face prin cerere, este un act de procedură care costă iar 200 de lei. Asta cum se face? Clientul meu trebuie să coboare undeva, să achite? Ați argumentat că taxa de timbru este introdusă pentru a acoperi cheltuielile părților. Este o idee bună, totuși dacă noi introducem e-dosar, de ce să nu investim în platformă electronică de depunere a actelor, de transmitere către părți, asta ar fi mai bine”, a remarcat avocata Doina Ioana Străisteanu.
Avocata susține că există și o normă discriminatorie în prevederile prezentului proiect de lege. „Când funcționarii publici sau instituțiile publice sunt scutite de taxă de stat sau taxă de timbru în orice dosare contravenționale, contencios administrativ sau dosare noi introduse, iar cetățenii nu sunt scutiți, asta înseamnă o discriminare directă, după statut. Aici trebuie să vedem dacă nu vor apărea abuzuri. Înțeleg că se mizează pe mediere, totuși noi toți înțelegem că prin această lege se dorește să se facă bani pe natura conflictuală a moldovenilor, care aleg să meargă în judecată decât să opteze pentru mediere”, Doina Ioana Străisteanu.
Judecătoarea Livia Mitrofan consideră că taxa de timbru reprezintă o suprataxare și ar putea fi percepută ca o plată pentru justiție, un serviciu public care trebuie să fie asigurat din bugetul de stat. „Lucrând cu justițiabilii, pot spune că taxa de timbru reprezintă o suprataxare. Justițiabilii vor percepe această taxă ca o plată pentru justiție, deoarece ea se achită în contul instanței de judecată și se va crea impresia că omul nu va avea parte de justiție dacă nu va plăti instanței acești 200 de lei. Justiția este un serviciu public, este costisitor, dar el trebuie să fie asigurat în totalitate din bugetul de stat. De aceea, toate taxele trebuie să fie achitate în bugetul de stat, nu în contul instanțelor de judecată”, a opinat Livia Mitrofan.
Angela Popil, membru al Consiliului Uniunii Avocaților și membru al grupuluii de lucru pentru elaborarea proiectului, a declarat că intenția nu a fost de a suprataxa. „Cinci luni, ședință de ședință, s-a discutat, inclusiv cu bătăi cu pumnul în masă. Nu se intenționează îngrădirea la justiție a justițiabililor. Aici nu se pune problema de a taxa accesul la justiție prin taxa de timbru. Sunt de acord că sunt anumite omisiuni în cadrul acestui proiect, dar cu eforturi comune cred că trebuie să-l îmbunătățim”, a declarat Angela Popil.
Potrivit membrilor grupului de lucru, taxa de timbru este una dintre soluții pentru a acoperi o parte din cheltuielile administrative care sunt suportate astăzi de instanțele de judecată, menționând că în anul trecut instanțele de judecată au cheltuit 8,5 milioane de lei doar pentru citarea părților în instanțele de judecată. Bani care puteau fi cheltuiți pentru procurarea de echipamente, îmbunătățirea condițiilor.
