— Dna președinte, știm că una din problemele principale din raion ține de starea drumurilor. Ne puteți spune cum a fost planificat bugetul din acest an pentru sectorul respectiv?
— La capitolul drumuri, anul acesta stăm mai bine, comparativ cu anii precedenți, în ceea ce privește resursele alocate. În afară de cele 15 mln lei incluse în legea bugetului de stat, datorită proiectului „Drumuri bune pentru Moldova”, mai avem aprobate 88 milioane de lei, apropo, cea mai mare sumă, comparativ cu alte raioane. Programul respectiv include atât drumuri regionale, locale, cât și comunale.
Fondul rutier raional de 15 mln lei este destinat drumurilor de acces către localități care sunt în proprietatea Consiliului Raional. S-au finisat deja lucrările preconizate la drumul de acces către Sinești, Condrătești, iar acum se lucrează în Petrești. Acolo continuăm să asfaltăm drumul principal din localitate. Pentru porțiunea cea mai complicată a drumului Petrești-Todirești, circa 3 kilometri, pe o pantă abruptă și problematică a fost elaborat proiectul tehnic, lucrările au fost estimate la peste 20 mln lei. Sperăm pentru această porțiune să atragem fonduri externe.
Au fost deja realizate procedurile de achiziție a lucrărilor pentru reparația porțiunii de drum la intrarea în municipiu dinspre Chișinău, trecerea la nivel de cale ferată și zona rondoului. Cu toate că acea porțiune nu este a Consiliului Raional, am cerut să ne fie transmisă pentru a putea reabilita acest sector. La fel, în cel mai apropiat timp vor începe lucrările la drumul de acces spre Chirileni, Todirești, Măgurele, Grăseni, satul Cornești.
Din cele 88 milioane de lei au fost propuse spre reabilitare, de comun cu reprezentanții primăriilor și administrației de stat a drumurilor, porțiunile cele mai afectate, de importanță majoră în localități. Au demarat deja lucrările, termenul de realizare integrală a programului este sfârșit de septembrie. Porțiunile de drum selectate vor fi reabilitate, majoritar, în variantă asfalt. În unele localități, la solicitarea autorităților locale, au fost acceptate propuneri de renovare a drumurilor cu prundiș, pentru a cuprinde porțiuni mai mari de drum. Este alegerea primăriilor, nu au existat alte dedesubturi. La moment se lucrează la drumurile regionale din Valea Mare, Măcărești, Moreni, ulterior se va trece la drumurile Țâghira-Hristoforovca, Izvoare-Stolniceni-Sculeni. Subantreprenorii, angajați de către antreprenorul care efectuează lucrările, au început deja lucrările la drumurile comunale.
Un proiect major, inițiat de către Consiliul Raional și realizat cu suportul Fondului Național de Dezvoltare Regională, este reabilitarea drumului Ungheni-Cetireni-Alexeevca. Cu părere de rău, lucrările la acest obiect decurg mai încet decât au fost planificate, iar calitatea lucrărilor lasă de dorit. Sunt mari abateri pe segmentul străzii Petru Rareș din Ungheni, au fost sesizate toate deficiențele, antreprenorul s-a angajat, până la sfârșitul lunii iunie, să corecteze toate încălcările, altfel niciun proces-verbal de recepție nu va fi semnat. Sper, în continuare lucrările să fie efectuate calitativ și în termen.
— Spuneați că asigurarea populației din raionul Ungheni cu apă potabilă este o problemă, care necesită soluționare cât mai rapidă, la ce etapă vă aflați acum?
— La moment se lucrează la apeductul de grup Pârlița-Bușila-Chirileni, anul acesta Fondul Ecologic ne-a aprobat a doua tranșă de 6 milioane de lei. Insistăm ca antreprenorul să urgenteze lucrările, or, avem posibilitatea sa obținem încă o tranșă pentru acest an. Valoarea totală a proiectului este de 26 milioane de lei. Dacă vom reuși să interconectăm rețelele raionale cu cele orășenești, conform memorandumului aprobat, am omite una din etape, care presupune construcția stației de tratare, astfel urgentând finalizarea proiectului.
Tot în acest an este planificată subtraversarea râului Prut de către SA „Apă-Vital” Iași în regiunea Măcărești. Au existat careva probleme, legate de unele amendamente la acordul interguvernamental, acum parcă au fost soluționate, lucrările urmează să înceapă. Desigur, această interconectare ne-ar ajuta să soluționăm problema sursei de apă în zona Măcărești, ulterior și Sculeni.
Cu finanțare din Fondul Ecologic Național se lucrează la construcția rețelelor în orașul Cornești, satele Cornova, Năpădeni, Sinești, Măgurele. Pentru aceste proiecte au fost aprobate peste 30 milioane de lei. Aici avem o problemă pe care sper să o rezolvăm. Ideea e că Fondul Ecologic finanțează 85% din costul proiectului, restul trebuie să fie contribuție locală, inclusiv a populației. Este evident că 750 mii de lei pentru o localitate este o sumă greu de adunat, motiv pentru care se solicită ajutorul Consiliului Raional. Deoarece soldul disponibil al bugetului raional a fost îndreptat spre alte proiecte, Consiliul Raional a decis angajarea unui credit de 5 milioane de lei, pentru a putea veni în ajutorul primăriilor.
— La capitolul sănătate, ne puteți spune cu ce aport vine consiliul în acest an?
— La momentul actual la Spitalul Raional se lucrează la finisarea lucrărilor sediului renovat al Unității Primiri Urgențe. Întreg procesul de renovare a fost finanțat de către Consiliul Raional cu sprijinul bugetului de stat. O problemă stringentă, recent sesizată, este sistemul de canalizare din maternitate. Am solicitat administrației spitalului să vină cu soluții, vom încerca și noi să căutăm fonduri pentru a interveni în soluționarea problemei.
De asemenea Consiliul Raional este și fondatorul celor 14 centre de sănătate. Și la acestea se intervine la nivel de infrastructură, la OMF Costuleni a fost reparat capital acoperișul. Au parvenit mai multe demersuri, vor fi examinate pe parcurs, suntem și în așteptarea reformelor în sistemul medicinii de familie, ori problemele de astăzi țin nu doar de sediile instituțiilor, dar și de calitatea serviciilor prestate, completarea cu cadre. O doleanță expusă de către locuitorii din cartierul Vasilică, oamenii de acolo au nevoie de un oficiu de sănătate. Am discutat acest subiect cu responsabilii de la Primăria Ungheni, Centrul de Sănătate Ungheni, sper să reușim amenajarea unui spațiu în incinta Centrului Cultural Multifuncțional din regiune, să soluționăm și problema specialiștilor.
— Ce rezultate pot fi menţionate în contextul susţinerii domeniului educaţiei, care e unul important pentru societatea noastră?
— Și în acest an Consiliul Raional continuă să investească în infrastructura școlilor. Se pune accent pe renovarea bucătăriilor, cantinelor, băilor în interiorul instituțiilor, acoperișurilor. Ne bucurăm că managerii școlari sunt implicați activ și s-a reușit atragerea de fonduri extrabugetare, cum ar fi Gimnaziul Mănoilești. Într-un proiect de reparație capitală de peste 52 milioane de lei a intrat și LT „Mihai Eminescu”. Și la LT „Aleksandr Pușkin” au fost prevăzute 14 milioane de lei pentru reparație capitală. Consiliul Raional a intervenit și la dotări, acolo unde a fost necesar a fost finanțată dotarea cu calculatoare, televizoare, table interactive. Până la începutul noului an de studii, ne vom întâlni cu managerii școlari, pentru a vedea cum s-au descurcat cu bugetul aprobat, căci câteva instituții erau cu deficit. După ședința dată, vom lua o hotărâre în ceea ce privește instituțiile mici, căci acolo este cea mai mare problemă. Ceea ce mă bucură este faptul că în câteva instituții sătești numărul copiilor este în creștere, respectiv investițiile sunt necesare.
Un subiect foarte discutat la moment e situația cu tabăra de odihnă pentru copii din s. Rădenii Vechi. Cred, Consiliul Raional a luat cea mai corectă decizie – de a achiziționa imobilul acestei tabere, a aduce obiectul în proprietate publică a Consiliului Raional, a căuta fonduri pentru renovarea capitală a taberei. Cu părere de rău, sindicatul, care gestiona această tabără, nu avea posibilitate să investească în renovarea acestui obiect, condițiile de cazare se înrăutățeau din an în an. În acest an tabăra nu va activa, dar în scurt timp acolo vor începe lucrările de renovare, pentru ca, după finisare, să primească copiii în condiții mult mai bune.
— Care este situația în două centre preluate recent de la primăria municipiului?
— Începând cu data de 1 mai, Centrul de Bătrâni a fost preluat de către Consiliul Raional, transmis în gestionare Direcției Asistență Socială și Protecție a Familiei. Aici toate chestiunile organizatorico-juridice au fost soluționate, a fost mai complicat la identificarea surselor pentru acoperirea cheltuielilor, doar inițial nu au fost planificate, dar am reușit să rezolvăm problema.
O situație mai complicată am întâlnit-o la Centrul de zi ”Casa pentru Toți”, dat fiind faptul că inițial a fost deficiență de comunicare constructivă. Acum lucrurile, în majoritate, s-au clarificat. Am modificat decizia inițială a Consiliului Raional, întrucât după ce am intrat în esență am realizat că instituția respectivă prestează servicii mai mult educative, motiv pentru care am transmis-o în gestiune Direcției Educație. În ultima ședință Consiliul Raional a acceptat transmiterea acestei instituții din 1 iulie, curent, aprobând și structura nouă, statele de personal cu care va activa.
— La final ne puteți vorbi și despre poziția consiliului față de cooperările externe?
— Consiliul Raional este deschis către relații de parteneriat. Avem cooperări diverse cu Consiliul Municipal și Consiliul Județean Iași. Anul acesta am încheiat două acorduri noi de înfrățire cu Consiliile Județene Gorj și Neamț. Cu sprijinul financiar al partenerilor din România ne propunem să amenajăm un scuar în fața sediului Consiliului Raional. Cu adevărat sunt foarte importante cooperările externe, căci în acest fel noi putem prelua din experiența autorităților române, putem atrage fonduri transfrontaliere, care să ne permită rezolvarea anumitor probleme din teritoriu. Asta le sugerez și colegilor, primarilor să fie deschiși pentru colaborări, să acceseze diverse fonduri, ori probleme sunt multe, fonduri locale – insuficiente, iar atragerea fondurilor externe este soluția cea mai viabilă.
