Pofta alimentară se caracterizează printr-o dorință intensă de a mânca un anumit aliment. Majoritatea din noi cred că poftele alimentare țin de voință, comportament, obiceiuri, dar se pare că ele pornesc mai degrabă din sistemul digestiv. Acesta nu este doar o înlănțuire de tuburi, prin care trec alimentele ce le consumăm. Sistemul digestiv este o complexă şi extraordinară fabrică vie, de funcționarea cărei depinde și funcționarea normală a celorlalte organe, până la nivelul celulelor şi al componentelor subcelulare.
Așa cum în creier se află miliarde de neuroni, la fel și intestinul conține de asemenea o rețea densă de neuroni. Aceasta, numită sistemul nervos enteric, controlează funcția fiziologică a tractului gastro-intestinal. Rețeaua este atât de puternică încât este denumită în mod obișnuit ”al doilea creier”. Nu are el ocupațiile nobile ale creierulu din craniu, dar se ocupă cu ceva la fel de important: hrăneşte creierul, îl ţine în viaţă, îi păstrează sănătatea, îl menţine în forma optimă pentru ca acesta să se poată ocupa de știință, artă, economie etc.
Miliardele de bacterii care alcătuiesc microbiomul intestinal au o influență puternică asupra ceea ce alegem să mâncăm. Astfel, microbii au și ei preferințe alimentare. Cu toate că microbii nu au sistem nervos, ei produc neurotransmițători și influențează neuroplasticitatea. Peste 50% din cantitatea de dopamină din corp și 90% din serotonină este produsă la nivelul intestinului, alături de alți 30 de neurotransmițători, iar dopamina și serotonina sunt implicate în reglarea comportamentului alimentar.
Un microbiom sănătos taie poftele nesănătoase. Există câteva metode naturale prin care putem influența bacteriile, cu care conviețuim astfel, încât să ne devină prieteni și să nu ne saboteze greutatea ponderală și sănătatea. Diversitatea microbiană este cheia unui microbiom sănătos. Iar această diversitate nu poate fi asigurată decât printr-o alimentație echilibrată și diversificată. O dietă sănătoasă poate fi o alternativa la dependența de anumite alimente nesănătoase. Dependența de alimente nesănătoase este, fără îndoială, unul dintre factorii principali ce determină creșterea alarmantă a ratelor obezității și ale altor boli. Chiar și cei care sunt conștienți de acest lucru, nu se pot abține să nu pună mâna pe niște chips-uri.
Este necesar ca dieta sănătoasă să devină un obicei. Pentru ca un obicei nou să devină un semiautomatism, este nevoie de 21 de zile, iar exercițiul trebuie continuat. În aceste 21 de zile ne este clar dacă noul obicei poate deveni un automatism sau este foarte greu de asimilat.
Majoritatea obiceiurilor noi, la nivelul corpului, au nevoie de cel puțin 12 luni de acomodare și de transformare, integrate în corp. Iată de ce dietele de slăbit nu dau roade pe timp îndelungat. Să ținem o dietă – adică să ne adaptăm la un nou stil nutrițional – timp de 12 luni și avem toate șansele ca acesta să rămână permanent. În acest fel putem spune că dieta a dat roade! Altfel, corpul va reveni mereu la forma și starea sa inițială.
Majoritatea celorlalte obiceiuri noi, în alte arii decât cele ale corpului, nu au nevoie de o perioadă așa de lungă de timp, pot deveni automatisme și în 6 luni. Atunci, când reușești să faci ceva nou cu corpul tău, vei reuși în toate celelalte arii de dezvoltare, mult mai ușor. Starea corpului este foarte importantă în orice acțiune, după cum starea de sănătate este centrul stării noastre de fericire. Ori de câte ori vă simțiți epuizați, triști, deznădăjduiți, aduceți o schimbare în corp și starea se va schimba, dispoziția se va îmbunătăți.
În alimentație este necesar bunul simț. Aceasta înseamnă: să mânănci mai puțin; să alegi doar hrană de bună calitate, preferabil bio; să nu faci cumpărături când ești flămând și să-ți pregătești, ori de câte ori poți, mâncarea personal; să stai la masă în tihnă, să mănânci încet, conștient; să nu mănânci când ești nervos sau trist.
