Cea mai mare provocare în combaterea dezinformării este să identifici sursa de bază care generează știrile false și să ai mecanisme ca să-i sancționezi pe autori pentru a-i descuraja să creeze asemenea știri. Este nevoie să existe sancțiuni bine definite pentru difuzarea informațiilor false ca organele responsabile să poată aplica legea. Sugestia a fost făcută de Iulian Groza, director executiv al Institutului pentru Politici și Reforme Europene (IPRE), la dezbaterea „Combaterea dezinformării în Republica Moldova: tendințe și impact”, organizată de Asociația Presei Independente, transmite IPN. Potrivit lui Iulian Groza, măsura de închidere a site-urilor care difuzează știri false nu este suficientă pentru contracararea dezinformării. Trebuie să existe protocoale foarte clare de intervenții, iar autoritățile trebuie să fie informate suficient privind sancțiuni care pot fi aplicate. Eugeniu Rîbca, membru al Consiliului Audiovizualului, a menționat că va fi elaborată o metodologie care să delimiteze dezinformarea de alte încălcări care trebuie să fie sancționate în contextul articolului 13 al Codului serviciilor media audiovizuale al Republicii Moldova. „Este ușor să cerem sancțiuni și este cu totul altceva să aplicăm aceste sancțiuni. În 90% din cazuri cei sancționați se adresează în instanța de judecată. Și dacă ne grăbim în decurs de cinci zile să întocmim rapid decizia de sancționare, pe alocuri s-ar putea să nu fie bine motivată, fapt pentru care va fi anulată de instanța de judecată. Până la urmă, trebuie să asigurăm un echilibru între libertatea de exprimare, pe de o parte, și protecția intereselor ce țin de securitatea națională”, a menționat membrul Consiliului Audiovizualului.
Lilia Zaharia, coordonatoarea Campaniei STOP FALS!, a menționat că dezmințirea informației false este o adevărată provocare pentru jurnaliști, mai ales atunci când nu există o reacție rapidă din partea instituțiilor statului. Toți comunicatorii din instituțiile publice care observă dezinformare în mediul online trebuie să reacționeze prompt și să răspundă la solicitările jurnaliștilor care se ocupă de fact-checking (verificarea faptelor). Instituțiile de drept nu sancționează deseori aceste surse de dezinformare. „Dacă persoanele vor fi sancționate cu amendă, aceste practici vor fi descurajate și nu vom avea situații atât de des că oricine poate instiga la ură interetnică și promova falsuri”, a spus Lilia Zaharia.
Conform prevederilor Codului serviciilor media audiovizuale al Republicii Moldova, în cazul în care informaţiile prezentate de furnizorii de servicii media se dovedesc a fi eronate într-o măsură semnificativă, acesta trebuie să prezinte rectificările necesare în cel mai scurt timp şi în condiţii similare de difuzare.
Dezbaterea „Combaterea dezinformării în Republica Moldova: tendințe și impact”, este parte a proiectului regional „Amplifică, verifică, implică: accesul la informație pentru democratizare și bună guvernare în Eurasia” implementat de Institutul pentru Raportare despre Război și Pace (IWPR), care promovează creșterea democratică, guvernanța participativă și cooperarea transfrontalieră prin consolidarea societății civile și a mass-media independente din Asia Centrală, Europa de Est și Caucaz.
