Născut la 11 august 1928, în comuna Pârlița-Târg, județul Bălți, azi raionul Ungheni, și-a făcut studiile la Liceul de băieți ”Ion Creangă” din Bălți, de unde a plecat în 1944 constrâns de circumstanțele timpului. Face parte din generația de aur a lui Eugeniu Coșeriu, lingvist de renume mondial, Nicolae Testimițanu, promotorul învățământului național în școala superioară de medicină, Vitalie Belousov, fost rector al Universității Tehnice din Iași, oamenii de cultură Valentin Mândâcanu și Emil Vrabie… Toți au rămas fideli idealurilor prestigiosului liceu ”Ion Creangă” din Bălți din perioada României Mari.
Din cele studiate despre Alexandru Budișteanu am desprins că ceea ce îl caracterizează, în primul rând, este dragostea față de pământul natal. Cu zestrea genetică de la Pârlița, cultivată la Bălți, Ploiești, București și în zeci de țări de pe glob, îndemnat de gânduri nobile și mereu de dragoste de neam, revine în 1955 la Bălți și contribuie esențial la reînființarea prestigiosului liceu. Pentru aceasta în anul 2000, doctorului-arhitect Alexandru Budișteanu i se decernează titlul Doctor Honoris Cauza al Universității de Stat ”Alecu Russo”, diplomă înmânată de rectorul de atunci, academicianul Nicolae Filip. Iar în 2006 instituția respectivă și-a marcat cu mare fast aniversarea a 100 de ani de la înființare.
În anul de studii 2009-2010, niște funcționari de la Ministerul Educației din R. Moldova și nu numai s-au pricopsit cu ideea-trăsnet de a lichida Liceul Teoretic ”Ion Creangă” din Bălți. Alexandru Budișteanu își pune întrebarea: ”Cum, un liceu de peste 100 de ani să fie închis?”. Tol el răspunde: ”Nu le convine cultura și educația de calitate, pe care o primesc elevii în cadrul liceului ”Ion Creangă”. Nu le convine că se fac studii în limba română. Nu le convine istoria neamului, care se predă aici”. Ulterior, la inițiativa rectorului universității, Nicolae Filip, liceul notoriu a fost salvat, transformându-l în liceu al instituției respective, iar premiul Alexandru Budișteanu, inițiat de acesta, anual se decernează celor mai buni liceeni de la profilul real și umanist.
Alexandru Budișteanu, fiind vorbitor al limbilor engleză, franceză, rusă, spaniolă, germană și italiană, este ambasador spiritual al Basarabiei istorice, al R. Moldova și al României. Prin activitatea sa profesională și diplomatică el a făcut și face cinste baștinei sale. După absolvirea Institutului de Arhitectură ”Ion Mincu” din București, devine doctor-arhitect în 1965, timp de cinci ani până în 1972 a fost funcționar internațional la ONU, New York. În 1977 a devenit arhitect-șef al Bucureștiului, fiind în această funcție 6 ani, iar din 1989 este expert parlamentar la Camera Deputaților a României, în perioada 2001-2006 – președinte al Uniunii vorbitorilor de limbă engleză din România, iar din 2007, la Tokyo, Japonia, este ales președinte al Consiliului Internațional al ESU – Uniunea vorbitorilor de limbă engleză din 53 de țări ale lunii. El este inclus în dicționarul The Contemporany Who”Swho”, editat de Institutul Biografic American (2003), Centrul Biografic Internațional din Cambridge, Marea Britanie îl menționează printre cei 2000 de oameni de știință remarcabili din sec. XX și XXI, ediția 2000-2002.
Alexandru Budișteanu excelează în multe domenii ale vieții, inclusiv în cel al cunoașterii cărților. Cartea pentru el nu este altceva decât un simbol al legilor care guvernează material, legi în care transpare prezența Adevărului. Cărțile l-au inspirat și i-au modelat viața, pe care o trăiește cu mare destoinicie până în prezent. Mereu s-a aflat sub protecția spirituală a volumelor de importanță inestimabilă din propria bibliotecă – una din rafinatele și bogatele biblioteci particulare din România și nu numai. Se preconizează în timp, donarea bibliotecii de circa 22 de mii de cărți Bibliotecii științifice a Universității de Stat ”Alecu Russo” din Bălți.
”O preocupare și o frământare permanentă a mea rămâne idealul Unirii Basarabiei cu Patria-mamă – România”, scrie Alexandru Budișteanu în cartea sa ”Sub patru regimuri…”.
Acum, aflându-se pe creasta împlinirii vârstei onorabile de 90 de ani, întreaga românime de bună credință îi dorește din toată inima: ”La mulți ani!”.
