Un serviciu important pentru o urbe cu un număr mare de locuitori, cum ar fi orașul Ungheni, dar nu există interes financiar. Vorbim despre construcția unui veceu public în centrul localității. De mai mult timp, primăria orașului intenționează să creeze un astfel de serviciu. Însă de la vorbe până la fapte drumul nu este atât de lung, pe cât de anevoios.
Lipsa unui grup sanitar public în oraș l-au observat și participanții la expoziția republicană-târg de oi și capre organizată cu ceva timp în urmă. „Nu am găsit un veceu public, doar unul mobil, unde nu îți puteai spăla nici mâinile”, spune Petru Brăguță, or. Orhei. Cei peste 200 de participanți la competițiile deschise la atletism organizate, la fel, cu ceva timp în urmă în centrul orașului, au fost nevoiți să meargă la veceul din clădirea Consiliului Raional, fie la cel din sediul primăriei orașului. În schimb, în zilele de sărbătoare în centrul localității sunt plasate câteva veceuri ecologice mobile, care au fost procurate de autorități în anul 2010. Atunci din bugetul local a fost scoasă suma de 120 mii lei. Odată cu amenajarea scuarului din centrului orașului se preconiza nu doar construcția unui havuz, dar și a unui veceu public. Alexandru Ambros, primarul orașului, și în continuare nu neagă necesitatea construcției unui veceu, în același timp dă asigurări că, într-un final, acesta va apărea: „Nu putem repartiza terenul unei anumite persoane care, chipurile, va face investiția respectivă. Mai devreme sau mai târziu, la sigur, nu va apărea ceea ce era preconizat din start. Agentul economic se poate răzgândi, face un schimb de destinație a terenului și va construi ceea ce își dorește. Am trecut deja un astfel de exercițiu: fostul veceu public din centrul orașului a fost vândut de câteva ori, care de ani buni este conservat. Nu mă îndoiesc că aici va fi făcută o investiție cu mult mai deșteaptă”. Nu este atât de simplu nici construcția unui veceu în cadrul unui parteneriat public privat. Sunt foarte puțini agenți economici care ar dori să facă o astfel de investiție. În viziunea primarului pentru agenții economici aceasta este o investiție neprofitabilă. Unica soluție, care poate avea și sorț de izbândă, după părerea lui Alexandru Ambros, este ca imobilul să fie de stat. Cu alte cuvinte, să fie constuit din banii publici: „Există și o schiță de proiect. La subsolul clădirii să fie amenajate câteva grupuri sanitare, iar la etaj – un magazin de flori”. Veceul ar putea fi dat în gestiunea unei întreprinderi de salubrizare, iar magazinul de flori – unui agent economic. De altfel, aceasta este o practică des întâlnită în multe țări din Europa. De ce până acum nu s-a făcut acest lucru? Alexandru Ambros spune că resurse financiare niciodată nu ajung. În fiecare an crește suma mijloacelor bănești alocate pentru efectuarea lucrărilor de reparație capitală. În mare parte, acești bani sunt din surse extrabugetare. Nici finanțatorii externi nu ar fi interesați să finanțeze crearea unui astfel de serviciu public. Se pare, că europenii nu-și pot explica, cum, odată ce tindem pentru integrare în comunitatea europeană, nu avem dezvoltat un astfel de serviciu. Cât ar costa totuși construcția unui veceu public? Potrivit calculelor specialiștilor de la primăria orașului, cifra investițiilor ar fi de 2 mln. lei. Cu alte cuvinte, valoarea lui este egală cu suma de bani alocată din bugetul local pentru procurarea rechizitelor de birou și a materialelor de uz gospodăresc pe o perioadă de doi ani.
