Formal, Republica Moldova are toate atributele unui stat suveran și independent, dar în realitate e dificil să găsești măcar unul care să nu fie viciat, să nu fie o „formă fără fond”, începând cu faptul că nu își controlează o parte a teritoriului, ocupat de Rusia, care continuă să întrețină separatismul și refuză să-și retragă trupele de pe Nistru, și terminând cu implicarea aceleiași Rusii în operațiunea de „pacificare”, reglementarea transnistreană, formarea actualei coaliții de guvernământ și „dezoligarhizarea” Republicii Moldova. Este opinia editorialistului Nicolae Negru, solicitat de IPN să se expună asupra situației din Republica Moldova, la 28 de ani de la proclamarea independenței.
Potrivit editorialistului, „statul nostru e falit din punct de vedere economico-financiar. Fără ajutorul UE, al României în special, nu ar reuși să-și îndeplinească funcțiile asistențiale, adică să plătească pensiile și salariile”. Potrivit lui Nicolae Negru, eșecul economic determină exodul populației tinere și active, iar Republica Moldova s-a transformat în 28 de ani într-un „stat-azil” sau „stat de vacanță”, unde se întorc, în perioada de vară, cei peste un milion de cetățeni plecați la muncă peste hotare. „Criza demografică ajunge în punctul unde poate deveni ireversibilă, numărul de nașteri fiind inferior numărului de decese”, susține Nicolae Negru.
Totodată, „țara are breșe serioase în asigurarea spațiului informațional, penetrat masiv de propaganda rusă, care urmărește obiective anti-românești și anti-europene”. „După 2008, există riscul unei incursiuni militare rusești de dincolo de Nistru. Suntem protejați, deocamdată, de „scutul ucrainean”, care a rezistat atacurilor dinspre „poporul frățesc” din est, oprind proiectul expansionist al Rusiei – „Novorossia”, afirmă editorialistul.
În opinia sa, o consecință a pactului Molotov-Ribbenrop, încheiat acum 80 de ani, cu serioase probleme identitare, este viitorul incert al Republicii Moldova. Potrivit lui Nicolae Negru, „tot mai mulți cetățeni își îndreaptă privirea peste Prut, redobândesc cetățenia română și își văd destinul în componența României, care, între timp, a devenit principala piață de desfacere a produselor moldovenești și joacă un rol tot mai mare în supraviețuirea „celui de-al doilea stat românesc”.
De asemenea, menționează editorialistul, „dihotomia moldovenesc/românesc, inoculată până la independență, în perioada ocupației sovietice, evoluează încet, dar sigur spre sinonimie”.
—
La 27 august 1991, acum 28 de ani, Parlamentul Republicii Moldova adopta Declarația de Independență, document semnat de 278 de deputați. Acest act fondator este marcat în fiecare an ca Ziua Independenței. Declarația originală a ars în timpul protestelor din 2009 la Chișinău, dar a fost refăcută în 2010.
