Începând cu anul 1997 și până în anul 2022 inclusiv, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a pronunțat 575 de hotărâri în cauze moldovenești. Ca urmare, au fost constatate 754 de violări ale Convenției Europene a Drepturilor Omului, iar cele mai multe dintre ele referă la încălcarea dreptului la un proces echitabil. Pentru condamnările din 2022 statul urmează să plătească jumătate de milion de euro. Cifra totală, din 1997, urcă la 22,5 milioane de euro.
Într-o conferință de presă la IPN, directorul interimar al Programului Justiție, Centrul de Resurse Juridice din Moldova, Vladislav Gribincea, a declarat că cele mai multe din violările constatate – 30% – se referă la încălcarea dreptului la un proces echitabil. „Este puțin sau mult? Media la Curte arată că acest drept este mai frecvent încălcat decât 30%. Dar în cazul Republicii Moldova indicatorul este mai mic din cauză că avem un număr mare de încălcări serioase ale Convenției. Noi avem 25% de violări ale interzicerii torturii. Și aici mă refer la maltratare, neinvestigarea maltratării, condițiile de detenție, maltratarea între privați care nu este investigată de către autorități și neacordarea asistenței medicale în detenție”, a notat Vladislav Gribincea.
În ceea ce ține de încălcarea dreptului la un proces echitabil, este vorba întâi de toate despre neexecutarea hotărârilor judecătorești. La fel, casarea neregulamentară a hotărârilor judecătorești prin revizuiri, recursuri în anulare, apeluri sau recursuri tardive. „Un alt bloc este modul în care se examinează cauzele – procedura. Nu spunem că hotărârea abuzivă, dar ține de chestiuni de procedură, mai ales în ceea ce privește examinarea cauzelor în apel și recurs. Curtea de Apel sau Curtea Supremă de Justiție inversează soluțiile instanțelor ierarhic inferioare fără a audia martorii. Acest lucru este inadmisibil”, a spus Vladislav Gribincea.
Alte violări țin de încălcarea dreptului la protecția proprietății și, potrivit CRJM, chiar dacă acestea nu sunt în număr foarte mare, ele sunt extrem de costisitoare. O altă încălcare se referă la dreptul la libertate și siguranță și aceste cazuri denotă modul în care judecătorii din Moldova aplică arestul. „Curtea Europeană spune că frecvent aceste proceduri, adică arestările, sunt prost motivate. Iar regula generală este că dacă nu sunt motive, persoana trebuie să fie lăsată în libertate”, a menționat directorul interimar al Programului Justiție.
Condamnările se mai referă și la articolul cu privire la respectarea vieții private și de familie. „Aceste violări sunt foarte diferite și foarte intruzive. Sunt de la interceptarea corespondenței până la gălăgia generată de un aparat de condiționare care este pus de către vecini lângă fereastra reclamantului, care nu poate dormi din cauza gălăgiei. Sau neindicarea naționalității în actele de stare civilă, adică indicarea altei origini etnice decât cea pe care o pretinde reclamantul – moldovean în loc de român, cum pretinde reclamantul”, a declarat Vladislav Gribincea.
Pe parcursul anului trecut, cetățenii moldoveni au depus la Curtea Europeană a Drepturilor Omului 642 de cereri, cu 12 plângeri mai mult decât în anul 2021. După numărul de adresări pe cap de locuitor, Republica Moldova se află pe locul 4 din cele 46 de state membre ale Consiliului Europei – înregistrând un anti-record.
Notă: Agenția IPN oferă dreptul la replică persoanelor care se consideră vizate în știrile realizate de pe declarațiile organizatorilor prezentei conferințe de presă, inclusiv prin facilitarea organizării altei conferințe de presă în condiții similare.
