Laptele de vacă conține în 100 g: proteine – 3,4-3,5 g; glucide – 4,5, formate aproape exclusiv din lactoză; lipide – 3,5; densitatea calorică – 65 kcal; conține majoritatea vitaminelor și mineralelor.
Deci, care este problema?
Laptele de vacă conține betalactoglobulină care este o proteină criminal de alergizantă, responsabilă de: apariția alergiilor respiratorii la copii; eczemă; colici abdominale rebele la copii; moarte subită a copiilor; încarcă sângele cu amoniac care este nefrotoxic și neurotoxic; scade funcția cognitivă și indicele AQ.
Laptele de vacă pasteurizat, de la animale crescute industrial, este un produs lipsit de enzime, bogat în pesticide, hormoni, antibiotice etc. În niciun studiu apărut în ultimii 20 de ani, laptele nu mai este creditat ca fiind optim consumului de către om. Însă, avem o tradiție în spate – antenații noștri beau lapte de la vacă, însă acestea erau crescute sub cerul liber și marea parte din lapte era transformat în ”lapte prins” și brânză!
Iaurtul, chefirul, sana, urda, brânza sunt excelente pentru dieta zilnică. Pe lângă faptul că acestea sunt o sursă de probiotice naturale, conțin și o excelentă sursă de proteine, calciu, alte minerale și electroliți. Bacteriile probiotice (pro-viață) sunt responsabile pentru principalele procese de fermentație sănătoasă din colon. Anumite fibre conținute de legume, leguminoase, fructe și erburi, numite prebiotice, ajută bacteriile probiotice să acționeze în mod benefic pentru organism. Astfel, lactatele menționate pot fi combinate cu: semințe de cânepă; semințe de chia; fructe, mai cu seamă cu cele de pădure; iarna, cu fructe uscate. Urda poate fi combinată cu legume proaspete: ardei, roșii, castraveți care poate fi o masă perfectă de seară. Iar la prânz, alături de câteva paste integrale poate fi o masă delicioasă!
Despre brânză.
Se spune că la carne renunțăm cum renunțăm, dar la brânză este foarte greu. Brânza trebuie considerată condiment și nu aliment. Italienii folosesc parmezanul (pe care noi îl consumăm cu hrinca) deasupra mâncării, prin răzuire (cam 10-20 g la o porție de pastă făinoasă). Gustul și aroma se vor simți foarte bine, iar cantitatea va fi optimă. Toate cercetările vechi și actuale, la capitolul sănătate, ne îndeamnă ca 2-3 zile din săptămână să nu consumăm produse de origine animală: carne, lactate și ouă.
Dar să ne întoarcem la laptele de vacă. Pe lângă betaglobulină acesta conține și alte proteine alergizante: alfalactoglobulina; albumina serică bovină; imunoglobuline; cazeină. Din această cauză laptele de vacă nu este recomandat să fie inclus în alimentația copiilor cu vârsta mai mică de un an și nu trebuie să înlocuiască alimentația la sân, în cazul în care aceasta nu este posibilă.
Fierberea produselor lactate determină formarea unor legături glicozidice cu proteinele mărindu-le potențialul alergizant. Proteina din lapte – cazeina – este cel mai acidifiant și cel mai cancerigen produs de origine animală. La o persoană asmatică consumul de produse lactate este un dezastru. Orice persoană dacă renunță, în primul rând la lactate, murături, carne de porc și cacao, va avea beneficii majore începând cu luna a treia de la ziua când a renunțat. Produsele lactate generează mucozități la nivel nazal, bronșită, iar la nivel intestinal favorizează diverse infecții. Nu în ultimul rând produsele lactate conțin histamină. Aceasta este principala substanță proalergică. Ea generează ulcer gastroduodenal, astm bronșic, urticarie, eczemă atopică, este implicată și în bolile autoimune. Prin metabolizare generează niște substanțe numite nitrozamine și care sunt cancerigene.
Cel mai mare consumator de producte lactate din lume este SUA, aici fiind și cel mai mare procent de osteoporoză din lume. Cel mai mic consum de lactate din lume este în China și Africa de Sud și acolo este cel mai mic procent de osteoporoză. Una din trei femei din Europa și America de Nord va face osteoporoză după vârsta de menopauză. În China, Japonia și India acest indice este o femeie din 188.
