Germania are deja o lege care interzice diseminarea știrilor false și a discursului de ură în mediul online, iar autoritățile din Franța intenționează să adopte în acest an un act legislativ care va sista dezinformarea în perioada electorală. Italia, de asemenea, dorește să-și protejeze cetățenii de dezinformări. Cu două luni până la alegerile parlamentare, autoritățile din penisnsulă au lansat un site unde cetățenii pot semnala eventuale știri false și dezinformări apărute în spațiul online. Jurnalistul italian, Michelangelo Coltelli, a declarat pentru portalul Stopfals.md că, de cele mai multe ori, dezinformările sunt lansate de mijloacele de informare afiliate opoziției politice din Italia, dar și de jurnaliștii care nu verifică informațiile pe care le publică.
Alegerile parlamentare din Italia vor avea loc la 4 martie curent. În perioada electorală, pe pagina web a Comisariatului Poliției Statului pe domeniul online a apărut rubrica ”Segnala online Fake news” (în traducere ”Semnalează online o știre falsă”) unde cetățenii pot semnala publicarea știrilor false, indicând sursa unde a fost publicată și datele de contact.
Obiectivul dezinformării este de fapt violarea libertății cetățenilor
Polițiștii italieni analizează aceste informații și anunță despre rezultate atât petiționarul, cât și managerii platformelor online vizate, inclusiv rețelele de socializare unde a fost publicată/distribuită informația. În comunicatul de presă emis la 18 ianuarie 2018, Comisariatul de Poliție motivează de ce este necesar un astfel de instrument: ”Departe de a fi o expresie a valorilor constituționale esențiale ale libertății de gândire și libertatea presei, răspândirea de știri false în timpul campaniei electorale există, din păcate, în acest exercițiu legitim al democrației. Obiectivul dezinformării este de fapt violarea libertății cetățenilor, inducerea sistematică a convingerilor false, individuale și colective, precum și împiedicarea unei confruntări democratice, toate acestea – pentru a favoriza anumite interese”.
Jurnalist italian: ”Cea mai mare parte a dezinformării vine din partea opoziției Guvernului”
Întrebat care sunt sursele dezinformărilor în Italia, jurnalistul Michelangelo Coltelli, fondatorul platformei online Butac care demontează știrile false și dezinformările apărute în media italiană, a declarat pentru portalul Stopfals.md că cea mai mare parte a dezinformărilor sunt diseminate de opozanții guvernării italiene. ”În același timp, multe știri false sunt distribuite și de ziare, dar nu pentru că ar fi plătite să facă acest lucru, ci din cauza că jurnaliștii preiau informațiile de la alte agenții de presă fără a le verifica. Aceste agenții partajează o mulțime de informații fără documentare suficientă, iar cei care le preiau nu întotdeauna le verifică”, a specificat Michelangelo Coltelli. În opinia lui, pe lângă acțiunea de combatere a știrilor false pe care au inițiat-o autoritățile italiene, ar fi bine ca cetățenii să fie instruiți cum să filtreze informația. ”Singura măsură care va avea impact este de a organiza instruiri în școli. Va fi un proces mai lent, dar unul sigur. O altă metodă ar fi, poate, difuzarea unui curs televizat, prin care cetățenii să fie învățați cum pot identifica știrile false”, a conchis jurnalistul italian.
Franța ar putea avea o lege care va interzice știrile false în perioada electorală
Pericolul dezinformărilor în mediul online în perioada electorală este semnalat și de autoritățile din Franța. La începutul lunii ianuarie, preşedintele Emmanuel Macron a declarat că intenționează să propună adoptarea unei legi care va interzice știrile false în mediul online în perioada electorală, făcând trimitere la valul de dezinformări la care au fost supuși francezii la scrutinul prezidențial de anul trecut.
Germania și-a protejat mediul online cu o lege drastică
Între timp, Germania deja a adoptat o lege care impune amenzi foarte mari, de până la 50 de milioane de euro, rețelelor de socializare, cum ar fi Facebook sau Twitter, care nu șterg rapid de pe platformele lor declarațiile și postările care instigă la ură și discriminare, dar și știrile false. De menționat că această lege este criticată de unele persoane care afirmă că ar lovi în libertatea de exprimare, un alt drept fundamental al cetățenilor.
Se pregătește o Strategie europeană de combatere a propagării ştirilor false
La începutul acestui an, Comisia Europeană a inițiat un grup de experți care va elabora o Strategie europeană de combatere a propagării ştirilor false. Documentul va include și unele propuneri venite partea cetățenilor, jurnaliștilor, autorităților etc., care sunt colectate în timpul consultărilor publice, deschise până la 23 februarie 2018. Proiectul acestei Strategii va fi prezentat în primăvara anului curent.
