Cum să nu fim de acord cu Galina G. din satul Pârlița care consideră că cel mai important lucru la sat sunt drumurile si apa. Problema apei în satul lor a fost soluționată – nu trebuie de uitat că pentru ei apa e de aur -, în schimb, drumurile în Nicolaevca Veche sunt o nenorocire. Femeia spune că e imposibil să mergi pe ele. Oamenii pe timp de ploaie se îneacă în noroi. Drept că toamna pe ele a trecut grederul, dar acum te temi să mergi, cu toate că, probabil, s-ar fi putut găsi câteva mașini de pietriș și să se astupe toate gropile, cu atât mai mult cu cât primarul, în timpul campaniei preelectorale, a promis să facă acest lucru. Atunci ar fi adunat bani: de cei care au mașini – câte 1000 de lei, de la pensionari – câte 200, de la cei care nu au cal – cîte 500, apoi au fost restituiți. Au reușit să facă drumurile în altă parte a satului, iar pentru ei bani nu sunt, deși oameni trăiesc și acolo, și dincolo. De trăit trăiesc, dar nu știu ce să facă. Cum să meargă pe aceste drumuri, poate le spune primarul. De ce se încasează de la ei câte 3 lei pentru amenajare?
Iar locuitorii acelei părți a satului unde, se spune, drumurile sunt bune, se plâng că au probleme cu apa, în permanență ceva se defectează. În plus, dacă peste tot în sat apa costă 10 lei pentru un metru cub, ei plătesc 13, iar dacă se produc breșe la apeduct, colectează bani suplimentar.
Referitor la drumul din Nicolaevca Veche, primarul comunei Pârlița, Ion Bejan, a spus că încă în 2015 planificau să le repare, a fost elaborat devizul de cheltuieli, s-au adresat la Fondul Rutier. În pofida promisiunilor, n-au primit bani nici în 2015, nici în 2016. Anul acesta există decizia privind repartizarea, dar numai a 640 mii de lei pentru întreaga comună, ceea ce e cam puțin. În primul rând, se va face drumul în Nicolaevca Veche, unde anul trecut a început reparația podului, anul acesta, dacă Fondul Rutier va aloca mijloace, se va repara drumul de intrare în sat, de la magazin până la punctul medical. Atunci se va vorbi cu fiecare om despre contribuția personală. Primarul înțelege bine că situația de aici e critică, dar nu poate promite nimic până nu vor fi alocați banii comunei.
Dânsul a vorbit și despre un sector de drum de 600 de metri din satul Hristoforovca, unde anul trecut s-a făcut reparație cu mijloacele Consiliului Raional. Acum trebuie de luat măsuri, ca să nu fie praf ridicat de mașini, deoarece oamenii se sufocă. Conducerea raionului e la curent cu această problemă.
Interlocutorul a menți-onat, ofensat, că locuitorii satului doresc să folosească serviciile, dar să nu plătească pentru ele. Primăria intenționa, de pe 1 martie, să numească un conducător al întreprinderii municipale furnizoare de apă, iar înainte de aceasta au organizat două adunări, parcă s-a discutat totul, iar persoana care urma să devină conducător a umblat prin sat două zile, a întrebat de datorii, a vorbit cu oamenii și a refuzat funcția.
Apa e mai scumpă, deoarece este pompată de la distanța de 3 kilometri. Până în 2011, acolo în genere n-a fost apă. S-a vorbit despre apeductul raional, dar, ca să nu depindă de nimeni, primarul intenționează să mai sape o fântână arteziană, în prezent chestiunea se coordonează cu serviciile. În plus, intenționează să o construiască acolo unde apă va ajunge pentru întregul sat. Dar primarul spune că sunt nevoiți s-o construiască din banii locuitorilor, deoarece în republică nu sunt fonduri destinate acestor scopuri. Cât anume? Aproximativ 1000 de lei de gospodărie, altfel, așa și vor continua să se plângă că e scump și apă e puțină.
Această rubrică este realizată cu suportul financiar al Ambasadei Finlandei la Bucureşti.
Responsabilitatea pentru conţinutul materialelor publicate aparţine autorului şi nu neapărat reflectă poziţia Ambasadei.
