Interconectarea pe gaze naturale cu România constituie o prioritate majoră pentru securitatea energetică a Republicii Moldova. Finalizarea segmentului de conductă Iași-Ungheni în anul 2014 a confirmat faptul că un asemenea obiectiv energetic este nu doar dezirabil, ci și realizabil. Finalizarea părții birocratice pentru construcția segmentului Ungheni-Chișinău pe 2 mai 2019 a permis demararea propriu-zisă a construcției. Gestionarea corectă a aspectelor investiționale, tehnice (de desfășurare a achizițiilor publice) și chiar (geo)politice poate avea un rol determinant asupra materializării complete a rețelei de transport de gaze naturale din România spre Chișinău, susțin experții Centrului Analitic Independent „Expert-Grup”, Expert-Forum și a comunității Watchdog.md în cadrul evenimentului de prezentare a raportului privind perspectivele până și după 2020 ale gazoductului Ungheni-Chișinău.
Denis Cenușă, expert în cadrul Centrului Analitic Independent „Expert-Grup” este de părere că „din punct de vedere politic, autoritățile moldovenești sunt obligate să prioritizeze aducerea conductei până la Chișinău, unde este cea mai mare cerere de energie. Volatilitatea contextului regional nu permite nicio pauză sau amânare pe motive de natură politică și impune operativitate în găsirea soluțiilor pentru barierele tehnice, în limitele cadrului legal național”. Expertul mai menționează că „este necesară protejarea operațiunilor de construcție ale companiei române Transgaz SA, atât în România cât și în Moldova, de efectele politicilor bugetar-fiscale ale autorităților române, care pot afecta bugetele alocate pentru construcție. Totodată, este prioritară și cooptarea resurselor europene disponibile pentru a facilita operațiunile de construcție. În niciun caz, compania română nu trebuie să primească un tratament exclusivist contrar legislației moldovenești în domeniul achizițiilor publice, protecției mediului înconjurător etc.”.
Ana Otilia Nuțu, expert în energie în cadrul Expert-Forum a reiterat importanța funcționalității, transparenței și a unei concurențe corecte în sectorul gazelor, după finalizarea infrastructurii. „Până la finalizarea proiectului trebuie elaborate reglementările necesare pentru o concurență reală în sectorul gazelor și aplicarea completă a Pachetului Energetic Trei. Atât pentru intrarea furnizorilor români și ucraineni în piața moldovenească de gaze, cât și pentru folosirea infrastructurii de gaze din Ucraina (de pildă, capacitățile de înmagazinare) este esențial ca în regiune (Moldova, Ucraina și România) să se aplice fără excepții regulile pieței energetice europene unice”.
Un alt aspect al interconectării discutate în cadrul evenimentului ține de privatizarea companiei „Vestmoldtransgaz”. Sergiu Tofilat, expert în energetică în cadru comunității Watchdog.md consideră că „prin transmiterea angajamentului de construcție a gazoductului către România, Guvernul moldovenesc a evitat un mecanism nou de „condiționalitate energetică”, cu reforme ale căror implementare prevedea monitorizarea din partea BERD și BEI. Argumentul oficial al autorităților este însă că, pe de o parte, privatizarea constituie o oportunitate de a scuti statul de împrumuturi, iar, pe de altă parte, aceasta poate canaliza investițiile străine spre alte necesități, precum sporirea eficienței energetice”. Expertul mai susține că deși întreprinderea română Transgaz care a preluat Vestmoltrasngaz nu dispune de independență exhaustivă față de sectorul public, fiind o companie de stat, această tranzacție are avantajul de a exclude controlul autorităților de la Chișinău „conducta Ungheni-Chișinău nu va aparține nici Moldovagaz, nici autorităților de la Chișinău, și astfel se evită riscul că, de pildă, Gazprom va încerca să obțină controlul asupra acestei conducte în contul datoriei istorice pentru gazele naturale neplătite”. De asemenea, expertul s-a referit la riscurile legate de producția de criptovalută în regiunea trasnistreană „ce poate mări datoria la gaze naturale ale MoldovaGaz față de Gazprom, care depășește 7 miliarde USD, și în proporție de peste 90% rezultă din neachitarea gazului de către regiunea separatistă”.
La finalul evenimentului, experții au venit cu o serie de recomandări către autorități, printre care și crearea unui platforme online pentru monitorizarea gradului de realizare a construcției conductei de gaze pe teritoriul României și Moldovei, accelerarea separării efective a producătorului de furnizor și configurarea unei piețe de gaze prin completarea cadrului legal secundar. În mod prioritar, autoritățile trebuie să aplice integral principiile Pachetului Trei și să consolideze eforturi strategia în relația cu Ucraina pentru prevenirea și gestionarea unor eventuale crize în domeniul energetic.
