Romanul lui Lauren Olivier este prima carte științifico-fantastică citită de mine, care m-a captivat. Acest gen care nu prea mă definește, dar cartea m-a atras prin copertă (straniu) și prin Sinopsis/rezumat: „Se spune că leacul iubirii mă va face fericită pe veci. Și întotdeauna am crezut asta. Până acum. Acum totul s-a schimbat. Acum aș prefera sa mă infectez cu iubire fie și numai o fracțiune de secundă decât să trăiesc o sută de ani în minciună”.
Subiectul cărții se des-fășoară într-o Americă a viitorului. O Americă care este „vindecată” de iubire, de sentimente și emoții printr-o așa-numită intervenție chirurgicală. Lumea este pală, oamenii trăiesc cu o frică bolnăvicioasă, la o oră fixă se dă stingerea și pe străzi patrulează unități formate din reprezentanți ai guvernului și voluntari. Oamenii sunt de-a dreptul oripilați de epidemia „amor deliria nervosa” care poate să le invadeze orașul. Această boală îți afectează rațiunea, împiedicându-te să mai gândești limpede sau să iei decizii chibzuite privind propria-ți bunăstare. În trecut, oamenii integrau simptomele maladiei în sfera altor boli – stresul, bolile de inimă, anxietatea, depresia, hipertensiunea, insomnia sau tulburarea bipolară, fără sa realizeze ca în spatele acestora pândea un dușman de temut – amor deliria nervosa.
Eroina romanului, Magdalena Haloway, sau, pe scurt, Lena, abia așteaptă vârsta de 18 ani ca să i se facă intervenția chirurgicală pentru a nu mai avea vise, emoții, sentimente și amintirea mamei sale care i-a șoptit în cel din urmă ceas: „Te iubesc! Nu uita! Nimeni nu-ți poate lua asta”. Dar… în timpul examenelor își dă seama că de fapt nu-și mai dorește să fie „vindecată”. Cât de ciudată este viața: îți dorești ceva cu ardoare, îl aștepți cu nerăbdare și ai sentimentul că nu-l vei mai obține niciodată. Apoi, când dorința ți se împlinește, nu vrei decât să dai timpul înapoi și să te trezești că nimic nu s-a shimbat.
Atunci când citeam acest roman aveam impresia că este parcă o profeție. Un semnal de alarmă că suntem pe cale să devenim oameni robotizați, oameni fricoși, oameni care se vor teme de trăirile și sentimentele ce le trăiesc. Unii din noi am ajuns să fim indiferenți din motivul că uităm să iubim, că uităm să ne exteriorizăm emoțiile.
