Ieri, mai multe organizații neguvernamentale au semnat o declarație prin care își exprimă profunda îngrijorare în legătură cu modul netransparent de numire a celor doi judecători la Curtea Constituțională de către Parlamentul Republicii Moldova. Un asemenea mod de numire, fără explicarea motivelor anulării rezultatelor concursului organizat anterior, bazat pe criterii politice, denotă ignorarea importanței acestei instituții și subminează în continuare încrederea publică în independența Înaltei Curți.
Curtea Constituțională este compusă din șase judecători. După demisia tuturor judecătorilor în iunie 2019, toate șase locuri au devenit vacante. Parlamentul, Guvernul și Consiliul Superior al Magistraturii urmau să numească câte doi judecători constituționali fiecare. La 2 iulie, Parlamentul a anunțat concurs pentru selectarea a doi candidați pentru funcția de judecător constituțional, care urmau a fi selectați de Comisia juridică, numiri și imunități și ulterior confirmați de plenul Parlamentului. La concurs s-au înscris 23 candidați, un număr record în practica de până acum, ceea ce indică și o încredere sporită în obiectivitatea concursului anunțat. La 24 iulie, Comisia juridică, numiri și imunități a intervievat candidații preselectați, plasând toate interviurile în spațiul public la finalizarea acestora. După ascultarea opiniilor reprezentanților invitați la interviu, membrii Comisiei au completat fișele de evaluare a candidaților, oferind punctaj fiecărui candidat. Conform p. 26 al Regulamentului cu privire la organizarea și desfășurarea concursului pentru selectarea candidaților la funcția de judecător al Curții Constituționale din partea Parlamentului, primii doi candidați cu cel mai mare punctaj se consideră învingători ai concursului și se prezintă Parlamentului pentru numirea în funcția de judecător al Curții Constituționale. Conform punctajului oferit de membrii Comisiei juridice, numiri și imunități, domnii Nicolae Eșanu și Vladimir Grosu au obținut cel mai mare punctaj. Totuși, la 16 august, Parlamentul a numit în funcția de judecători constituționali alte două persoane, și anume pe doamna Domnica Manole și domnul Vladimir Țurcan, ultimul nefiind nici printre candidații la concurs. Parlamentul nu a explicat motivul ignorării rezultatelor concursului și deciziei luate la 16 august.
Organizațiile semnatare regretă modalitatea prin care Parlamentul a decis selectarea judecătorilor Curții Constituționale. Ignorarea rezultatelor concursului organizat, inclusiv selectarea unor candidați care nici nu au participat la concurs, discreditează pe viitor ideea organizării unor concursuri publice organizate de Parlament pentru ocuparea unor funcții înalte în stat. În același timp, se descurajează candidați merituoși să mai participe pe viitor la asemenea concursuri anunțate. Acest lucru reduce și mai mult nivelul de încredere din partea societății într-un proces liber și corect de alegere a noilor membri ai Curții Constituționale, încredere deja mult prea știrbită în rezultatul numirilor ultimilor trei judecători constituționali din decembrie 2018 și activitatea Curții Constituționale în special între 7-9 iunie 2019. Constatăm cu regret că s-a mai ratat o ocazie potrivită pentru crearea premiselor pentru consolidarea integrității, autorității și independenței Curții Constituționale.
Organizațiile semnatare solicită Parlamentului să modifice Legea cu privire la Curtea Constituțională prin: a) prevederea obligației Parlamentului de a institui o comisie din specialiști notorii cu o vastă experiență în domeniul dreptului în vederea selectării candidaților la funcția de judecător constituțional; b) prevederea criteriilor de selecție bazate pe principiile de transparență, nediscriminare și acces liber la concurs, fiind aleși doar candidații care corespund celor mai înalte criterii de profesionalism, integritate, atașament față de valorile drepturilor omului și notorietate.
Declarația a fost semnată de către Centrul de Resurse Juridice din Moldova (CRJM), Asociația Promo-LEX, Asociația pentru Democrație Participativă (ADEPT), Institutul pentru Politici și Reforme Europene (IPRE), Fundația Est-Europeană (EEF), Institutul de Politici Publice (IPP), Asociația pentru Guvernare Eficientă și Responsabilă (AGER), Centrul de Investigații Jurnalistice (CIJ), Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare (CPD), Institutul pentru Inițiative Strategice (IPIS), Asociația Presei Independente (API), IDIS ”Viitorul”, Amnesty International Moldova.
