Cu câteva săptămâni în urmă, în curtea casei de pe strada Boico 9 din Ungheni a fost tăiat un plop bătrân.
Trunchiul bun de lemne imediat a fost făcut bucăți, restul, de care n-a fost nevoie, a rămas. Apare întrebarea rezonabilă: nu se putea face ordine dintr-o dată? Trebuia de așteptat până oamenii „vor exploda” de indignare, copiii vor împrăștia crengile prin toate curțile învecinate, iar trotuarul pe care atât de ușor se rotea micul încărcător, va continua să se distrugă sub tălpile trecătorilor?
De ce nu se face ordine dintr-o dată: sau mai întâi merg prin oraș cu ferestrăul, răstoarnă arborii, iar peste câteva luni se duc să strângă din urma lor? Cred că așa nu se face. Dacă au făcut gunoi (îmi vine să spun „au stricat”), să fie buni să strângă, fiindcă peste un timp se va cere mai multă vreme. Cu atât mai mult cu cât o asemenea atitudine față de lucru îi dezamăgește pe oameni. Cu câteva zile mai înainte locatarii casei au adus teritoriul în ordine, acum imaginați-vă cu ce sentimente privesc ei toate acestea. Mai mult ca atât, aici, după ce au fost curățați pomii, stă o grămadă de crengi sub peretele casei. O asemenea atitudine față de obligații e inadmisibilă. Dacă faci ceva – fă bine.
