La Sf. Grigore, pe 7 februarie, înfruntând un vânt năprasnic ce te răzbătea și prin haină, un grup de bibliotecari din zona Costuleni am avut frumoasa ocazie de a ne întâlni la biblioteca din satul Valea Mare, participând la trainingul ”Liderii bibliotecii în rol de comunicator”, organizat și moderat de Larisa Antoci, șefa instituției locale.
În cadrul instruirii am învățat o mulțime de lucruri noi despre comunicare, despre cum să o facem mai eficient, cum să ne adaptăm pentru a fi cât mai echilibrați în arta comunicării, am identificat stilurile de comunicare a fiecărui bibliotecar prezent la activitate. Am înțeles ca fiecare om își are stilul său de comunicare pe care tu nu poți să-l schimbi, dar el însuși își poate schimba comportamentul, stilul și gândirea dacă dorește să obțină rezultate îmbucurătoare, ceva tipic pentru profesia noastră…
Noi, cei de la bibliotecile din sate, avem un amalgam de resposabilități, de la sef de gospodărie, servitoare (uneori și fochistă) până la managementul și marketingul de bibliotecă și uneori ne vine foarte greu să cumulăm aceste activități și să le îndeplinim pe toate cu brio. În acest context o admir mult pe doamna Antoci, o fire modernă, plină de energie și creativitate, care, nefiind la prima tinerețe, totuși se isprăvește foarte bine cu toate acestea. Astfel, în ultimele luni a câștigat și este implicată în mai multe proiecte concomitent, care i-au adus în bibliotecă o mulțime de bunuri: proiector cu tot cu ecran, tabletă, laptop, calculator, tablă-flepchart, trei pufuri, jocuri, umbrele – toate pentru oamenii din localitate.
Biblioteca este amplasată în clădirea căminului cultural, care pe vremuri era unul din cele mai mari și mai faimoase din raionul Ungheni, acum însă este părăsit ca multe alte case din țara noastră dragă. Un singur stindard a mai rămas în acest locaș, care mai ține piept vitregiilor vremii – biblioteca. O oază în pustiul de gheață (biblioteca se încălzește cu un convector, care nu dovedește, deoarece în rest pereții sunt reci și băntuie curentul pretutindeni ). Pe cât de instruită, școlită, inventivă este bibliotecara, pe atât de grea-i existența ei în această ”siberie”.
Am avut parte de o primire excelentă Doamna Antoci s-a străduit să ne convingă că totul e bine, așa cum e firea ei, dar frigul din încăpere l-am simțit deja pe la mijlocul activității. Nici ceaiul fierbinte, nici jocurile interactive nu ajutau, erau 10 grade în bibliotecă. Într-adevăr sunt, mai există oameni care doresc să muncească, să facă ceva pentru a produce schimbarea aici, în Moldova. Credeți că doamna n-ar putea pleca să muncească peste hotare și să câștige bine? Părerea mea este că trebuie să-i apreciem și să-i susținem pe asemenea oameni aici și acum.
Dacă odată cu programul Novateca în biblioteci a venit perioada ”dezghețului” în toate sensurile posibile, apoi să știți că chiar dacă s-au încălzit puțin încăperile bibliotecilor (aceasta a fost și una din condițiile impuse de program, pentru a funcționa utilajul performant donat), tehnica iată funcționează la 10 grade, dar bibliotecarul și utilizatorii nu știu căt o să ”funcționeze”. Odată pierdută sănătatea, n-o mai recuperezi cu salariul mizer (1300 lei e salariu de funcție al bibliotecarului cu studii superioare).
