Într-un raport de 46 de pagini, Departamentul de Stat al SUA dă o radiografie a drepturilor omului în Republica Moldova, domeniu care determină obiectivele de cooperare cu țara noastră, transmite agenția de știri IPN.
În timp ce legea interzice tortura și alte tratamente sau pedepse crude, inumane sau degradante, acestea se practică în instituțiile de detenție și în instituțiile psihiatrice, la fel ca și maltratarea în detenția preventivă, în special în inspectoratele raionale de poliție, spune raportul.
Cu referință la cazul lui Veaceslav Platon, calificat drept caz de „sensibilitate politică”, se invocă plângerea avocaților despre accesul limitat la client și multiple restricții impuse de administrația închisorii. La fel, sunt amintite încercările nereușite ale Amnesty International, ombudsmanului și ONG-urilor de a vizita deținuții în dosarul de fraudă bancară din 2014. Se menționează că, deși înțelegerea din 1999 de reținere și transferare pe malul stâng al Nistrului a persoanelor solicitate de Tiraspol fără un proces adecvat a fost recunoscută drept neconstituțională, practica a continuat în mod informal. Cu toate că legea prevede că persoanele arestate sau reținute au dreptul să se apere în instanță și să obțină eliberarea promptă și compensația în cazul în care se constată că au fost reținute ilegal, autoritățile uneori nu respectă aceste prevederi, afirmă autorii documentului.
Continuă presiunile oficiale asupra judecătorilor și corupția în sectorul justiției. În luna iunie 2018, exemplifică raportul, instanțele judecătorești au emis o decizie de invalidare a rezultatelor alegerilor primăriei de la Chișinău, câștigate de o figură a opoziției politice. Procesul judiciar din două instanțe a fost criticat de societatea civilă, organismele internaționale și oficiali ai UE, decizia ambelor instanțe fiind considerată drept motivată politic, netransparentă și ilegală, specifică documentul.
Printre multitudinea de exemple care ilustrează abordarea drepturilor omului de către autorități se regăsește și cazul Domnicăi Manole, eliminarea căreia din sistemul judiciar a început cu un aviz consultativ al SIS, ceea ce este considerat ilegal de experții judiciari.
În altă ordine de idei, autorii notează că, în luna august, o serie de reprezentanțe media afiliate politic au publicat fragmente din corespondența privată a mai multor lideri ai partidelor de opoziție. Numărul de rapoarte neconfirmate de interceptare ilegală a telefoanelor liderilor; filare; amenințări la adresa membrilor familiei; intimidarea reprezentanților regionali ai partidelor de opoziție a crescut în cursul anului.
Deși legea prevede libertatea de exprimare, presiunile asupra presei independente au continuat în cursul anului și un număr de jurnaliști de investigație au raportat că au fost intimidați și hărțuiți după publicarea articolelor de investigație cu privire la figurile politice.
Concentrarea proprietății în mass-media continuă să fie o problemă. Departamentul de Stat se referă la raportul „Nations in Tranzit” al Freedom House, potrivit căruia sectorul mass-media al țării a rămas în zona acelorași provocări ca și în anii precedenți: influență politică și oligarhia excesivă; propagandă și manipulare externă și internă; lipsa de transparență privind proprietatea media; independența limitată a autorității de reglementare în domeniul radiodifuziunii; concurența neloială pe piața de publicitate.
În raport este amintit primarul orașului Orhei, Ilan Șor, care a postat un videoclip pe Facebook cu atacuri verbale la adresa jurnaliștilor, dar și a împiedicat un protest al jurnaliștilor de opoziție. Biroul ONU din țară, notează autorii raportului, a condamnat atacul lui Șor ca discurs de ură și incitare la violență împotriva jurnaliștilor și oponenților politici și a cerut o investigație. Deși Alexandr Petcov, jurnalist și fost parlamentar, a depus o plângere formală, până în noiembrie n-a fost întreprinsă nicio acțiune pe acest caz, scrie în raport.
Departamentul de Stat al SUA consideră că corupția a rămas una dintre cele mai grave probleme ale țării. În timp ce legea prevede sancțiuni penale pentru corupție, Guvernul nu a reușit să pună în aplicare legea în mod eficient, iar oficialii s-au angajat frecvent în practici corupte cu impunitate, specifică documentul. A existat o corupție larg răspândită în cadrul sistemului judiciar și al altor structuri de stat. Guvernul a înregistrat unele progrese în investigarea cazurilor de corupție a oficialităților publice și de justiție, însă aceste acțiuni au fost percepute ca o justiție selectivă.
Cât privește cetățenii simpli, aproximativ 40-50% dintre ei au recunoscut că au plătit mită celor care lucrează în sectorul public, se arată în document.
Raportul dă apreciere și „migrației” politice. Fenomenul este considerat drept fără precedent și defecțiunile au demonstrat amploarea influențelor corupte în parlament și cumpărarea de sprijin politic. Raportul „2017 Nations in Tranzit” a indicat faptul că politicienii locali au schimbat partidele „probabil, pentru bani sau, posibil, din cauza amenințărilor și intimidării”, citează autorii raportului.
Alte capitole din raportul Departamentului de Stat examinează drepturile omului în Republica Moldova pe segmentul derulării procesului politic, a drepturilor minorităților naționale / rasiale / etnice; religiei; refugiaților; identității de gen; dreptului la muncă etc.
