În aceste zile de aprilie, când bibliotecarii își sărbătoresc ziua profesională, voi readuce în atenţie un subiect mai puţin discutat şi prezentat publicului – bărbații temerari, care nu își puteau închipui că poți să te sfieşti de profesia de bibliotecar.
Profesia de bibliotecar are tradiţii grandioase. Mulţi bibliotecari celebri şi-au adus contribuţia la dezvoltarea filosofiei, ştiinţei şi literaturii. Mulţi demnitari, oameni de ştiinţă, teologi, scriitori, într-un fel sau altul, s-au implicat în activitatea bibliotecii şi au contribuit la dezvoltarea biblioteconomiei ca ştiinţă. De remarcat, până în sec. XIX bibliotecari erau doar bărbați. Prima femeie bibliotecară a fost Du Melville (1851-1931).
Din cele mai vechi timpuri cei mai înţelepţi șefi de stat se considerau bibliotecarii, care personal controlau dezvoltarea bibliotecilor regale, cei mai reprezentanți fiind Assurbanibal (rege asirian), Iaroslav cel Înțelept (marele cneaz al Kievului). Mai nou au lucrat și bibliotecari Benjamin Franklin, Mao Zedung. Matematicienii care au lucrat în biblioteci s-au axat pe sistematizarea documentelor: Ptolomeu – adnotarea și catalogarea, Gottfried Leibniz – catalogul alfabetic, Lobacevschi – catalogarea, regulile de bibliotecă, Melvill Diuo – clasificarea zecimală. Stima față de această profesie este demonstrată pe o frescă din Vatican, în care bibliotecarul nimerește direct în ceruri. Catalogați ca sfinți sunt bibliotecarii Timofei, Chiril, Maxim Grecul. Teologi vestiți ca Lessing, Nicolai Steinhard au fost și ei bibliotecari. Richard de Bury (1287-1345), teolog, a scris cel mai vechi studiu în domeniul biblioteconomiei. Au lucrat bibliotecari laureații Premiului Nobel pentru Literatură Ivan Bunin, Anatole France, Amos Oz, A. Soljenițân.
Marele bibliotecar al universului I. L. Borges a lucrat 27 de ani în acest domeniu (după romanele sale s-au produs 30 de filme).
Mari personalități ale culturii române au fost bibliotecari, primul fiind B. P. Hasdeu. Această meserie a mai fost practicată de M. Eminescu, L. Blaga, C. Noica, Ș. Iosif, G. Călinescu, T .Vianu, G. Bacovia, I. Bianu., N. Manolescu, I. Bradu. Cel mai inspirat de profesie a fost Mihai Eminescu, care a alcătuit și jurământul bibliotecarului și a îndeplinit de patru ori atribuțiile de bibliotecar. „Sunt fericit că mi-am ales un loc potrivit cu firea mea singuratică și dornică de cercetare”, afirma dânsul.
Au contribuit la dezvoltarea biblioteconomiei ca știință G. Asachi, I. E. Rădulescu, M. Eliade, D. Simonescu. N. Iorga și Spiru Haret au depus multe eforturi pentru deschiderea noilor biblioteci. Și în prezent în România sunt mai mulți bibliotecari bărbați decât în Republica Moldova. Cunosc, doi scriitori bibliotecari: Alexe Rău (trecut recent la cele veșnice) și Ion Diordiev.
De remarcat că incultura este incompatibilă cu această meserie. În vechime pregătirea unui bibliotecar începea la 5 ani, pentru că el trebuia să devină cărturarul prim al comunității.
