Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare (CPD) solicită autorităților să întreprindă măsuri concrete pentru ca femeile din Republica Moldova să nu mai fie discriminate din cauza discrepanțelor salariale. Reprezentanții organizației susțin că nu este corect ca femeile să aibă un salariu mai mic decât bărbațiii, deși prestează o muncă care presupune aceleași calificări, aceeași pregătire profesională, același efort fizic, condiții de muncă și responsabilități similare.
Alina Andronache, specialistă în advocacy și comunicare în cadrul CPD, a spus, într-o conferință de presă al IPN, că astăzi transparența salarială este o problemă foarte mare. Multe persoane nu cunosc care este salariul colegei sau colegului de muncă și nu pot solicita condiții egale de remunerare și nu pot lupta cu fenomenul discriminării. „Batem la ușa autorităților pentru a le aduce aminte că avem un fenomen de discriminare, iar de pe urma acestuia femeile suferă cel mai des”, a spus Alina Andronache.
Natalia Covrig, analistă de politici publice în cadrul CPD, a spus că discrepanțele salariale sunt în creștere. S-ar părea că procentual nu este o diferență atât de mare, dar când se transpune în lei, această sumă este foarte și foarte mare. Aceste disparități ar fi mult mai mari în sectoarele cele mai plătite, cum ar fi tehnologiile informaționale, finanțe etc. Analista remarcă faptul că în Republica Moldova este foarte răspândit fenomenul salariului în plic, iar atunci când se calculează media disparității salariale este foarte greu de estimat cât de amplu poate fi fenomenul discriminării.
Salariul bărbaților ar fi mai mare cu 25% decât al femeilor și doar 8% din această disparitate este cauzată de factori obiectivi. „Noi putem să intuim că vorbim despre niște practici discriminatorii la nivel de instituții, sunt politici salariale discriminatorii fie în cadrul instituției, fie în cadrul sectorului”, susține Natalia Covrig.
Andrei Brighidin, expert în egalitate și combaterea discriminării, director pentru dezvoltare la Fundația Est-Europeană, a menționat că Republica Moldova, deși a semnat Acordul de Asociere cu UE și are obligația să aducă legislația națională în concordanță cu directivele UE, practic nu a întreprins nimic pentru a diminua discrepanțele salariale. „Este necesar de introdus noțiunea de muncă de valoare egală. Noi avem definită munca egală și acesta nu acoperă tot spectrul de situații pe care am putea să le avem”, a spus Andrei Brighidin.
Totodată, a spus că autoritățile trebuie să modifice cadrul legal astfel încât să abiliteze Consiliul pentru Prevenirea și Combaterea Discriminării și Asigurarea Egalității să desfășoare investigații, să colecteze periodic informații de la companii referitor la performanța lor sub aspectul plăților egale pentru muncă egală și pentru muncă de valoare egală, pentru a redresa inechitățile.
Potrivit Centrului Parteneriat pentru Dezvoltare, în 2019 diferența salarială în Republica Moldova a constituit 14,4%, marcând cea mai mare pierdere financiară anuală pentru femei din ultimii șase ani, de peste 14 mii de lei. O femeie a trebuit să lucreze de la începutul anului 36 de zile suplimentare pentru a atinge câștigul salarial pe care l-a avut un bărbat anul trecut. Și la etapa beneficierii de pensie pentru limită de vârstă, anul trecut s-a înregistrat o disparitate de gen semnificativă – de 21,6%, în defavoarea femeilor. Cu patru puncte procentuale mai mare față de anul 2019.
