Ziua Internaţională privind protecţia sănătăţii urechii şi auzului este marcată anual la 3 martie, care are menirea de a aborda o gamă largă de activităţi, cu participarea multisectorială în scopul de a spori gradul de conştientizare privind îngrijirea organului auditiv şi prevenirea pierderii auzului. În anul acesta acţiunile se vor desfăsura sub sloganul „Asiguraţi o audiţie inofensivă”
Pierderea auzului este una din cele mai frecvente cauze de invaliditate senzorială la nivel global. Potrivit specialiştilor, pierderea auzului nu ţine cont de vărstă, şi poate surveni oricând. Conform statisticilor, aproape jumătate de europeni suferă de probleme auditive, hipoacuzia crescând simţitor în ultimii 30 ani. 40% din populaţia Uniunii Europene este expusă zilnic unui zgomot care depăşeşte 55 decibeli (limita considerată sigură), iar 20% sunt expuşi la un zgomot mai mare de 65 de decibeli.
Pierderea auzului poate impune o povară grea economică şi socială asupra persoanelor, familiilor, comunităţilor şi ţărilor. Pierderea auzului la copii poate întârzia dezvoltarea limbajului şi abilităţilor cognitive, care ar putea împedica sucsesul la şcoală. La adulţi pierderea auzului împedică obţinerea performanţelor la locul de lucru. Atât copiii, cât şi adulţii cu pierdere de auz, de multe ori suferă de stigmatizare şi excludere socială.
Simptomele pierderii auzului sunt următoarele: auzul redus, dificultatea de a înţelege cea ce se vorbeşte în jur, ascultarea radioului sau a televizorului la un volum mai ridicat; evitarea conversaţiei şi interacţiunii sociale; depresia.
Alte simptome care pot apărea odată cu pierderea auzului sunt: ţiuitul, uruitul, şueratul în urechi, dureri de urechi, puroi sau alte secreţii din urechi.
Cauzele care pot duce la pierderea auzului pot fi: congenitale, existente la naştere sau dobândite, la scurt timp după naştere; greutatea mică la naştere, în caz de naştere prematură; asfixia la naştere sau condiţii la naştere în care copilul suferă de o lipsă de oxigen; rubeola, sifilisul sau alte infecţii în timpul sarcinii; icter sever, care poate duce la atrofia nervului auditiv la copilul nou-născut.
Măsurile de profilaxie şi prevenire. Un număr semnificativ de cazuri pot fi tratate prin diagnosticul precoce şi gestionarea adecvată. Jumătate din cazurile de surditate şi pierdere a auzului pot fi prevenite şi anume prin imunizarea copiilor împotriva bolilor infantile, inclusiv rujeolei, oreionului şi rubeolei, deasemenea imunizarea adolescenţilor şi femeilor de vârstă fertilă împotriva rubeolei; informarea femeilor gravide privind infecţiile cu transmitere sexuală şi tratarea acestora; ameliorarea îngrijirii prenatale; utilizarea de medicamente ototoxice doar prescrise de medic; reducerea impactului zgomotului puternic prin utilizarea mijloacelor de protecţie individuală.
