Recent, într-o duminică frumoasă, la Biblioteca Publică Cetireni a avut loc activitatea „Istoria de lângă noi’’, care se menține deja pe parcursul a doi ani. De la bun început acest serviciu a fost conceput ca o serie de întâlniri cu personalități născute la Cetireni, care au slujit cu credință și devotament dezvoltării și propășirii meleagului natal.
Invitați speciali de data aceasta au fost două personalități, două frumoase doamne – Ludmila Stratulat și Galina Popa (Racoviță). Pe parcursul a două ore s-a discutat despre viața și activitatea lor, poposind cu mare durere asupra copilăriei pe care au petrecut-o în ghearele Siberiei. Lacrimile au persistat în ochii lor necontenit, gata-gata să–și ia zborul spre acele timpuri de pomină. Așa s-a întâmplat că au fost trezite din somn și duse împreună cu mama și bunica (tatăl fusese arestat în 1946, iar bunelul nu era acasă ) în Siberia, regiunea Tiumeni. Acolo, pe lângă toate câte le-au suferit, le-au mai schimbat și numele, Aglaia devenind Galina, Lucia – Ludmila, iar Arghira (mama lor) – Agripina.
Cu o duioșie deosebită au vorbit acestea despre mama lor, Arghira Racoviță, pe umerii firavi ai căreia a căzut toată responsabilitatea pentru supraviețuirea ei și a celor două fiice de 3 și 6 ani. Era foarte greu de trăit pe acele vitrege meleaguri, fără a cunoaște limba lui Stalin și fără sprijin bărbătesc. Au avut noroc de bunelul Alexandru, tatăl mamei, care întorcându-se în Moldova, a găsit casa pustie și a făcut tot posibilul și imposibilul să ajungă la ele în Siberia și să le ajute.
Din amintiri, ele nu țin minte s-o fi văzut pe mama lor vreodata zâmbind din acea zi fatală, mereu era cu ochii în lacrimi și cu întrebarea pe buze: de ce? Iar tatăl lor, Pavel Racoviță, un om cu dragoste de Dumnezeu, care mergea mereu la biserică, ba mai și cânta în corul ei, în 1946, când fiica Galina avea doar 10 zile de la naștere, a fost arestat. Mult timp după aceea nu s-a putut împăca cu soarta întrebându-se și el ca și soția lui: de ce?
De menționat că ambele doamne dispun de voci extraordinar de frumoase, pe care le-au moștenit de la mama lor. Foarte multe cântece au învățat de la ea. O predilecție aparte avea familia Racoviță pentru romanțe, mereu le cântau la toate evenimentele familiale, ba chiar și în Siberia. ”Mama ne cânta seara când venea de la muncă, iar noi eram deja în pat”, – spun surorile. „Tata cânta numai romanța „De ce m-ați dus de lângă voi” și plângea”, adaugă acestea.
S-au întors la baștină în 1956, după moartea lui Stalin. Casa nu li s-a restituit (era amplasată primăria în ea) și au fost găzduiți de un moș al lor. Apoi în 1972, practic la bătrânețe, și-au construit iar casă (construise și în Siberia), „tot cu poartă, tot frumoasă”, exact ca în poezia lui Grigore Vieru „Balada celor deportați”.
La eveniment a participat și formația folclorică ”Ciutura’’, care a alungat din amintirile grele și a uns sufletele celor prezenți cu balsamul cântecelor folclorice culese din vatra satului. Acum pe scenă mai apare doar Galina Popa, fiind membră a acestei formații. Au fost invitați și membrii formației ”Vârsta de aur” din Ungheni.
De asemenea, în incinta bibliotecii a fost vernisată o expoziție de icoane și tablouri confecționate din mărgelușe de diferite forme și culori, care au impresionat participanții cu măiestria și răbdarea fără de margini a aceleiași Galina Popa.
Ludmila Stratulat este o femeie frumoasă la chip și la suflet. ”În mahalaua unde locuiește nu este alta mai sfătoasă, mai gospodină, mai săritoare la nevoie, mai bună la suflet – un model de cumsecădenie și omenie pentru întreaga localitate”, a remarcat una din participantele la eveniment, Nina Andriucă.
La final, primarul satului, Ana Dicusar, a oferit flori și diplome invitatelor, urându-le viață lungă, sănătate și mulțumindu-le pentru contribuția importantă adusă localătății. Iar toți cei prezenți au avut de învățat mai multe lecții: de istorie, de omenie și cumsecădenie. ”,Am aflat foarte multe despre trecutul zbuciumat al acestor stimate doamne, despre perioada tristă și necunoscută pentru mine a istoriei, vreau și pe viitor să particip la activitățile din cadrul serviciului ”Istoria de lângă noi”, care ne ajută să înțelegem mai bine materialul respectiv din manualul de istorie”, a punctat eleva clasei a IX-a de la gimnaziul local, Daniela Dubanjiu.
