Activitatea de control al averilor și intereselor persoanelor cu funcții publice prezintă deficiențe și bariere de ordin legislativ și instituțional. Este una din concluziile Raportului de monitorizare a eficienței sistemului național de integritate și a activității Autorității Naționale de Integritate (ANI), prezentat de Asociația Presei Independente și portalul moldovacurata.md, transmite IPN.
Petru Macovei, director executiv al API, a precizat că în sistemul național de integritate există și realizări, dar și probleme care împiedică funcționarea acestuia așa cum și l-au dorit cei care au inițiat legislația în domeniu.
Experta în domeniul anticorupție Mariana Kalughin, una din autoarele raportului, a declarat că puterile statului au posibilitatea să influențeze calitatea activității ANI, inclusiv a inspectorilor de integritate. „Consiliul de Integritate are misiunea concretă de a efectua controlul declarațiilor de avere și interese personale depuse de președintele și vicepreședintele ANI, dar și a inspectorilor de integritate”, a spus Mariana Kalughin. Potrivit expertei, nicio altă putere nu ar trebui să intervină în acest exercițiu, în afară de membrii ai societății civile.
Elena Prohnițchi, expertă în domeniul anticorupție, a spus că printre problemele identificate și care trebuie rezolvate se află cele care țin de structura organizatorică a ANI, precum și de bugetul alocat instituției. „Consiliul de Integritate a fost imprevizibil în activitate și avea comunicarea haotică. Consiliul a activat până la începutul lui 2019 fără a avea regulament propriu de funcționare și organizare, deci, era de așteptat această activitate haotică”, a spus experta API.
Absențele de la ședințele Consiliului de Integritate au afectat calitatea activității acestuia. „Ceea ce ne-a mirat a fost că existând atâtea absențe nemotivate, Ministerul Justiției nu s-a sesizat să revoce membrul care și l-a desemnat. La fel și Consiliul Superior al Magistraturii”, a spus Elena Prohnițchi.
