Zilele trecute, în una din localitățile raionului Ungheni, a decedat subit un copilaș în vârstă de numai 1 an și 4 luni. A decedat chiar în aceiași zi când părinții au observat primele semne de boală. La ora 10.00 mămica a observat că la copil s-a ridicat temperatura, i-ar pe fețișoară i-au apărut niște erupții roșietice, însă nu se adresează la medic, ci la niște vecini care i-au împrumutat o pastilă, nu se cunoaște ce fel, pe care i-a dat-o copilului.
Abia la ora 16.00, văzând că starea sănătății copilului se înrăutățește în continuare, părinții fac un apel la urgența din Ungheni și la ora 17 este internat în secția reanimare a Spitalului Raional.
În secție, după consultațiile și investigațiile efectuate, i se stabilește diagnosticul de infecție meningococică, formă generalizată. Însă, în pofida tuturor eforturilor medicilor, în jurul orei 18.45, survine decesul. Deci, adresarea târzie după asistență medicală a jucat un rol fatal în acest caz, aceasta fiind rezultatul ignoranței părinților care n-au apelat în regim de urgență după asistență medicală. Este cunoscut faptul că în caz de infecție meningococică, pentru reducerea mortalității, sunt decisive depistarea precoce a bolnavilor (în primele ore de debut), asistenţa prespitalicească acordată la timp, respectarea regulilor de transportare a pacienţilor la spital şi terapia corectă în secţiile de reanimare şi de terapie intensivă.
Sursa de infecţie o constituie bolnavul cu meningită, meningococemie sau cu rinofaringită meningococică şi persoana sănătoasă, purtătoare de meningococ. Calea de transmitere este cea aeriană prin picături, în condiţii de contact apropriat.
Receptivitatea este generală. Infecția meningococică se întâlneşte mai frecvent la copiii cu vârste sub 4-5 ani, în special la cei sub 3 ani (70-80% din cazuri). Copiii în vârstă de până la 3 luni fac boală foarte rar. Pot să se îmbolnăvească nou-născuţii (cazuri excepţionale).
Sezonalitatea maladiei vizează, în special, iarna şi primăvara.
Trăim, totuși, în secolul XXI și este timpul să manifestăm cea mai mare
atenție și responsabilitate față de propria sănătate și sănătatea apropiaților noștri,
să apelăm la ajutorul și consultul medicilor, dar nu al unor persoane incompetente. De acest fapt depinde uneori viața noastră și calitatea ei după suportarea bolii.
