Ziua Mondială a Hepatitei este marcată anual la 28 iunie, având ca scop creşterea gradului de conştientizare şi de înţelegere de către societate ce sunt hepatitele virale, bolile si complicatiile cauzate de ele.
În Republica Moldova sunt înregistrate peste 40 mii de persoane infectate cu hepatite virale B şi C, marea majoritate a cazurilor fiind înregistrate în rândurile maturilor. Nu există diferenţă semnificativă între bărbaţi şi femei privind morbiditatea prin hepatitele virale B şi C acute. Actualmente RM poate fi calificată ca o zonă cu endemicitate medie. Morbiditatea prin HVB acută s-a redus de la 25,46 la 100 mii populatie în 1997, până la 0,96 în anul 2015, prin HVC acută, respectiv de la 6,14 până la 1,26, prin HVD de la 1,89 pâna la 1,26 cazuri la 100 mii populatie.
În ultimii ani, în raionul Ungheni, s-a redus considerabil morbiditatea prin HVB, iar în perioada 2007-2015 cazuri de HVB la copii nu s-au înregistrat. După o bunăstare epidemiologică prin HVA, începând cu toamna anului 2013 în raion are loc acutizarea procesului epidemic prin HVA.
Hepatitele virale reprezintă un grup de maladii infecţioase, caracteristice speciei umane, cauzate de virusuri hepatotrope, cu diverse mecanisme de transmitere. Actualmente sunt cunoscute mai multe tipuri de virusuri hepatice (A, B, C, D, E, F, G etc), care variază conform proprietăţilor lor biologice şi patogene. Manifestările clinice se caracterizează prin fenomene de intoxicaţie generală, dereglări ale sistemului digestiv,îndeosebi ale funcţiei ficatului,cu sau fără apariţia icterului.
Din toată gama de hepatite virale o importanţă semnificativă pentru sănătatea publică la nivel mondial şi naţional o au hepatitele virale B, C, D, evoluţia clinică a lor se poate manifesta prin forme acute, uşoare, medii şi grave, forme fulminante, portaj cronic al AgHBs, hepatită cronică şi cancer hepatic primar. Este şocant faptul că unul din 12 oameni din întreaga lume trăieşte fie cu hepatită cronică B sau C.
Principalele căi de transmitere a hepatitelor virale B, C, D sunt: prin sânge şi derivatele de sânge, prin transfuzie; utilizarea în comun a instrumentariului contaminat; transmiterea verticală (de la mamă la făt) sau sexuală.
Hepatita virală A mai este numită şi „boala mânilor murdare” şi se transmite prin mâini murdare, consumul de apă şi alimente contaminate, legume și fructe nespălate, prin intermediul veselei sau jucăriilor contaminate. Hepatitele virale B şi C nu se transmit prin strănut, îmbrăţişare, tuse, apă, alimente, utilizarea în comun a unor obiecte casnice. Spre deosebire de HVC, pentru virusul B există un vaccin aprobat cu o rată de protecţie de 95%. Vaccinarea cât mai timpurie împotriva hepatite B oferă şansa unei vieţi fără de această infecţie.
Morbiditatea populaţiei prin hepatite acute şi cronice duce la consecinţe socio-economice extrem de grave. Problema hepatitelor virale rămâne a fi stringentă pentru ţara noastră. Este important să cunoaştem că hepatita poate afecta pe oricine, de aceea trebuie să învăţăm cum se transmit hepatitele virale pentru a nu lăsa ca îi afecteze pe cei dragi: să o cunoaştem, să o testăm, să o combatem-ÎMPREUNĂ.